Treceți la conținutul principal

Opera Națională București prezintă „Turandot” și „Opus 73 (Iubire nesfârșită)” în cadrul Seri de Operă Online

Opera Națională București transmite în cadrul Seri de Operă Online spectacolele „Turandot” de Giacomo Puccini, „Opus 73 (Iubire nesfârșită)”  de Ludwig van Beethoven.

 

Luni, 11 mai 2020, ora 18:30 veți putea urmări înregistrarea spectacolului „Turandot” de Giacomo Puccini, în regia lui Mario De Carlo, eveniment din 13.02.2018.

 

Joi, 14 mai 2020, ora 18:30 vom difuza spectacolul de balet „Opus 73 (Iubire nesfârșită)” de Ludwig van Beethoven, regia și coregrafia Renato Zanella, scenografia Octavian Neculai, eveniment din 11.11.2017, urmând ca în fiecare săptămână să aducem în casele publicului iubitor al artei lirice spectacole din repertoriul Operei Naționale București.

 

Prima scenă lirică a țării vine în întâmpinarea iubitorilor de operă cu spectacole difuzate online, în fiecare zi de luni și joi a săptămânii. Ne dorim pe această cale să fim mai aprope unii de ceilalți prin muzică și cultură, pe care le susținem necondiționat.

 

Înregistrările vor fi disponibile pe pagina oficială de Facebook a instituției, cât și în link-ul www.operanb.ro/operaonline, fiind accesibile publicului pe durata difuzării spectacolului.

 

#ramanemacasa

 

TURANDOT de Giacomo Puccini

 

Luni, 11 mai, ora 18:30 în cadrul Seri de Operă Online

 

https://youtu.be/YYLXW-7lijg

(Trailer Turandot – Opera Națională București)

 

Tema exotică din „Turandot” nu constituie pentru Puccini decât pretextul de a-și exprima gândurile pe un plan oarecum mai filosofic și mai general, dar cu vechea dependență de faptele vieții reale. Materia primă e textul, libretul de operă, fără de care se simte inutil, fără rost între oameni. Compozitorul  și-a dorit să redea în „Turandot” tot ce au suferit, tot ce au iubit, au visat și au urât oamenii vremii lui.

 

Opera lui Puccini a devenit de-a lungul timpului cunoscută în întreaga lume pentru „Nessun dorma”, aria celebră din actul final interpretată de cele mai grele nume de tenori din toate timpurile precum Luciano Pavarotti.

 

 

 OPUS 73 (IUBIRE NESFÂRȘITĂ) de Ludwig van Beethoven 

 

Joi, 14 mai 2020, ora 18:30 în cadrul Seri de Operă Online

 

https://youtu.be/ja6GHzTVQ9Q

(Trailer Iubire nesfârșită (Opus 73)  – Opera Națională București)

 

„Opus 73 (Iubire Nesfârșită)” a fost ultimul concert pentru pian compus de Ludwig van Beethoven. Dezinteresul său pentru operele concertante ar fi fost cauzat de accentuarea problemelor de auz, ceea ce a pus capăt carierei sale de pianist. Cu toate acestea, concerul nr. 5 pentru pian, Opus 73, reprezintă o nobilă compoziție demnă de numele marelui compozitor. Concepția sa, fluiditatea, forța, echilibrul, maturitatea și inspirația au făcut ca ultimul concert pentru pian al lui Beethoven să devină un punct de referință în lumea muzicală.

 

     Coregraful Renato Zanella despre montarea de pe scena Operei Naționale București: Concertul de pian Nr. 5 în E major, Opus 73, de Ludwig van Beethoven, cunoscut lumii și sub numele de Concert Imperial, este o capodoperă. Concepția sa, fluiditatea, forța, echilibrul, maturitatea și inspirația, au făcut ca ultimul concert de pian pe care l-a scris să fie un punct de referință în universul muzical. Această coregrafie este un omagiu pentru compania de balet a Operei Naționale București, o companie cu o puternică bază clasică, și cu un potențial formidabil în toate formele de dans.”

 

Sponsor oficial: Enel România

Partener de mobilitate: Kia 

Sponsori: Banca Comercială Română, Aqua Carpatica, Zarea

Parteneri: Artmark, Sansha

Parteneri media: Europa FM, TVR, Radio România Cultural, Radio România Muzical, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, România TV, Zile și Nopți, Agerpres, Ziare.com, Business24, Ziarul Metropolis,   Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...