Republika Kritica

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...

Începând de astăzi, Republika Kritica deschide o nouă rubrică – „Studii independente”. Aici veți putea citi studii de teatru, muzică, spectacole, arte vizuale. Deschiderea o facem cu prima parte dintr-un studiu realizat de Tudor Sicomaș în lucrarea sa de licență – „De la tragedia antică la drama muzicală modernă. Disputa Friedrich Nietzsche – Richard Wagner”. Lucrarea de tinereţe a lui Richard Wagner, „Oper und Drama” („Opera şi drama” – 1851) a fost considerată – şi încă este, de unii iubitori de muzică de operă – drept un eseu blasfemiator la adresa unor creaţii îndrăgite şi bine înrădăcinate în sufletele melomanilor. Scris pe când compozitorul avea 38 ani, acest lung eseu pune în valoare atât ideile şi consideraţiile sale asupra marilor opere de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea, cât şi dorinţa sa de a reforma genul, considerat de el superficial, într-un veritabil teatru muzical, de a întrerupe tradiţia muzicală de până atunci pe care o ved...