Republika Kritica

Marketing în artele spectacolului de Irina Ionescu București: Editura Eikon, 2020 Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia. Autoarea speră ca „fiecare cititor să poată decide la finalul lecturii (conform scopurilor profesioniştilor din domeniu, stabilite de Arts Council of Great Britain) în cunoştinţă de cauză ce funcţionează şi ce nu funcţionează pentru propriile obiective organizaționale, să îşi poată înţelege mai bine publicul actual şi să descopere cum se poate apropia

9 martie 1842. Milano. Teatro alla Scala. Premiera unei opere ce va deveni una din cele mai iubite şi cunoscute creaţii verdiene din toate timpurile – Nabucco . Un vehicul pentru unele din cele mai melodioase bucăţi muzicale compuse de Giuseppe Verdi, adevărate şlagăre pe care oamenii acum aproape că le au înscrise în codul genetic, pe care le auzi pentru prima oară, dar ai senzaţia că le-ai mai ascultat undeva, cândva. Astfel stă scrisă istoria pentru această capodoperă verdiană ce-şi are sursa în Vechiul Testament şi în legenda regelui asirian Neuchadnezzar (sau Nabuccodonosor), cuceritorul Israelului, distrugătorul Templului din Ierusalim, înlănţuitorul poporului evreu şi, totodată, monarhul căruia se revelează adevărul divin monoteist. Nabucco are o istorie spectaologică bogată în România. La Bucureşti încă se mai reprezintă montarea imaginată de maestrul Jean Rânzescu în urmă cu câteva decenii. Dacă scenografia şi costumele ar merita o reîmprospătare coloristică şi

Sâmbătă, 28 martie 2020, începând cu ora 19.00, pe scena Sălii Mari a Ateneului Român (Str. Benjamin Franklin nr. 3), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Asociația Help Autism , cu sprijinul Kaufland România, în parteneriat cu Filarmonica George Enescu , Centrul Infoeuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe , Tarom , Floria și Wagner Arte Frumoase și Povești , organizează cu ocazia celei de-a VII-a ediții a proiectului “SUFLET ÎN CULORI” , concertul extraordinar EMOCIÓN ! . Concertul va fi susținut de Ansamblul VIOLONCELLISSIMO fondat și condus de violoncelistul Marin CAZACU , soprana Laura TĂTULESCU , tenorul suedez Kristofer LUNDIN , mezzosoprana Roxana CONSTANTINESCU și pianista Luminița BERARIU . Evenimentul va fi prezentat de Mihaela TATU , trainer în tehnica și arta comunicării și Ambasador Help Autism 2020 . În program piese de: Tomaso Albinoni, George Frideric Händel, Wolfgang Amadeus Mozart , Giuseppe Verdi, Dimitri Shostakovich, Ludwi

În ultima perioadă citesc tot mai multe ştiri legate de instituţiile de cultură din România. Şi nu, nu sunt ştiri pozitive. Văd numai menţionări de abuzuri de putere, de corupţie la nivel managerial, de furturi, de demiteri frauduloase ale unor artişti, de angajarea suspectă a altora. Şi nu pot decât să stau, precum gânditorul de Hamangia, şi să mă-întreb „De ce?”... De ce oare românul acţionează mereu numai în interes propriu? De ce nu mai văd exemple de generozitate în artă (şi nu numai)? Desigur, există şi excepţiile care întăresc regula. Dar sunt din ce în ce mai puţine. Şi sunt şi din ce în ce mai rar vizibile. Bineînţeles, aici este şi vina presei, poate, care scoate în evidenţă numai aspectele negative uitând uneori şi de acele 2-3 cazuri în care se face bine. Şi totuşi... E bine să afle şi publicul despre lucrurile urâte care se petrec în spatele scenei, uneori chiar pe banii noştri, bani publici. Pentru că vorbim aici de instituţii de stat, aflate (unele) sub tutel