Treceți la conținutul principal

„Tosca”, una dintre marile capodopere ale lui Puccini, transmisă în cadrul Seri de Operă Online

Opera Națională București prezintă iubitorilor genului liric spectacolul „Tosca” de Giacomo Puccini, regia Mario De Carlo, în cadrul programului Seri de Operă Online. Spectacolul va fi difuzat marți, 19 mai 2020, începând cu ora 18:30, pe pagina de Facebook a Operei Naționale București și  pe site-ul www.operanb.ro/operaonline.

 

https://youtu.be/b7Uf9bKqO4g

(Trailer Tosca – Opera Națională București)

 

Revizuirea libretului de către Luigi Ilinca și Giusepe Giacosa i-a oferit lui Puccini fundamentul pentru cea mai reprezentativă operă a stilului său de maturitate. Prin intermediul limbajului muzical, „Tosca” conturează personaje complexe, caractere puternice antrenate într-un parcurs dramatic cu final tragic pentru fiecare dintre acestea.

 

„Tosca” este una dintre cele mai îndrăgite opere din lume și o poveste „roller coaster” de dragoste, lăcomie, crimă și intrigă politică. Această lucrare complexă, a cărei forță Puccini a intuit-o încă dinainte de a o compune – „o operă de care am nevoie”, spunea el pe atunci – nu și-a pierdut farmecul  nici după mai bine de un secol de la premiera mondială. Ceea ce înseamnă că spectatorii oricărei generații au nevoie, așa cum a avut și Puccini, de această operă. „Tosca” rămâne așadar o oglindă în care ne privim, din când în când, cu toțiiculmile și coborâșurile sufletului.

 

Sponsor oficial: Enel România

Partener de mobilitate: Kia 

Sponsori: Banca Comercială Română, Aqua Carpatica, Zarea

Parteneri: Artmark, Sansha

Parteneri media: Europa FM, TVR, Radio România Cultural, Radio România Muzical, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, România TV, Zile și Nopți, Agerpres, Ziare.com, Business24, Ziarul Metropolis,   Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe