Treceți la conținutul principal

​Bill Mesler și H. James Cleaves II în dialog cu Doru Căstăian. Prima ediție Știința pe zoom/Știința pe zoom



Întâlnirile Humanitas online&live vor continua în lunile care urmează cu o serie specială, Zoom pe știință/Știința pe zoom, în care vă propunem dialoguri online cu cercetători americani, francezi sau englezi din mai multe domenii și jurnaliști de știință, autori ai cărților publicate recent în colecția Știință a Editurii Humanitas.


Joi, 6 august, la ora 19.00, la primul eveniment din serie, Bill Mesler și H. James Cleaves II, autorii cărții Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții, vor avea o discuție cu Doru Căstăian despre teoriile și descoperirile unor mari filosofi ai naturii și cercetători legate de apariția vieții, poate cea mai provocatoare și importantă enigmă pe care știința încearcă să o rezolve. Și despre impactul pe care l-au avut uneori asupra acestui demers chiar și schimbări politice, credințe personale sau dezvoltarea unor domenii de cercetare care au adus contribuții neașteptate și spectaculoase.


Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas. Înregistrările video și audio vor fi ulterior disponibile pe canalele de Youtube și Soundcloud Humanitas. 


Bill Mesler este jurnalist; a colaborat cu revistele NationSan Francisco Bay Guardian și Santa Cruz Sentinel. A mai publicat (împreună cu Shankar Vedantam): The Lizard Brain’s Revenge: The Power (and Paradox) of Self-Deception (2020).


H. James Cleaves II este vicepreședintele Societății Internaționale pentru Studiul Originii Vieții, profesor la Institutul pentru Științele Vieții și Pământului din Tokyo și profesor invitat la Institutul pentru Studii Avansate din Princeton.


Doru Căstăian este publicist, traducător, doctor în filosofie. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...