Treceți la conținutul principal

Lansare de carte #online: „Aroma timpului“ de Núria Pradas - miercuri, 9 decembrie, ora 19.30


Miercuri, 9 decembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Aroma timpului de Núria Pradas, traducere din catalană de Jana Balacciu Matei, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ recent apărută în colecția „Raftul Denisei“ colecție coordonată de Denisa Comănescu, o incursiune în fascinanta lume a parfumurilor, în care destinul unui orfan ajuns mare parfumier e legat de cel al celebrei Coco Chanel, al cărei Chanel N° 5 va face istorie, devenind legendă.

---
Participă: Ioana Pârvulescu, scriitoare și Marius Constantinescu, jurnalist cultural. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, Editurii Humanitas Fiction.

Evenimentul va fi difuzat pe pagina de noastră de Facebook – Humanitas Fiction – și pe #HumanitasYouTube: https://bit.ly/Humanitas-YouTube. Înregistrările audio vor fi ulterior disponibile pe #HumanitasSoundcloud: https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud.

Urmărește mesajul scriitoarei Núria Pradas pentru cititorii români aici.
--- „Aroma timpului este un roman despre autodepășire și maturizare, istoria unui orfan care trebuie să lupte cu adversitățile într-o țară care nu este a lui, în timp ce își croiește un drum propriu. Núria Pradas suprinde excelent trecerea de la copilărie la adolescență și, mai departe, la vârsta adultă, intercalând în această evoluție multe secvențe cotidiene și, bineînțeles, parfumuri. Cartea nu se pierde în scene de eroism, nici în idealism, ci suprinde viața unei epoci, cu luminile și umbrele sale, așa cum a fost.“ – Revista Krítica
--
Pablo Soto rămâne orfan la unsprezece ani și trebuie să călătorească, în vremuri de război, din Barcelona până la Grasse, capitala franceză a parfumului, ca să locuiască împreună cu mătușa, unchiul și vărul său. Franța îi va oferi nu doar un cămin și căldura unei familii, ci și ocazia de a pătrunde în lumea parfumurilor sub îndrumarea marelui parfumier franco-rus Ernest Beaux, în al cărui atelier va avea șansa să o întâlnească pe Coco Chanel. În timp ce, pe dealurile însorite unde se cultivă iasomie, trandafir și lavandă, Pablo se îndrăgostește fără speranță de Claudine, maestrul lui creează un parfum care va revoluționa lumea miresmelor secolului XX, așa cum hainele imaginate de celebra creatoare de modă au revoluționat viața femeilor, marcând marea emancipare feminină de după Primul Război Mondial: Chanel N° 5. Nici o iubire imposibilă, nici războiul care va mătura încă o dată Europa nu-l pot opri pe Pablo, trimis de Ernest Beaux să se perfecționeze la Paris, să devină un mare parfumier. Așa cum nici Pablo, fugind la Barcelona, nu poate opri trecutul să-l ajungă din urmă.
Scriitoarea catalană NÚRIA PRADAS i Andreu s-a născut la Barcelona, în 1954. După studii de filologie catalană la Universitat de Barcelona, absolvite în 1980, își începe cariera în învățământ. Colaborează cu compania teatrală Enric Borràs, experiență care o inspiră să coordoneze trupe de teatru de copii, iar în prezent face parte din compania Ull de Bou din Sant Esteve Sesrovires. Cel mai recent roman al Nuriei Pradas, Tota una vida per recordar, publicat în 2020, a fost distins cu prestigiosul premiu Ramon Llull.

Romanul Aroma timpului de Núria Pradas este un roman recomandat de Bookhub.ro și de RFI România.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Alina Tofan: „Pandemia mi-a demonstrat că atunci când ești bine tu cu tine, după ce ai muncit și ai visat, e timpul să respiri și să lași lucrurile să se întâmple”

Pandemia. O situație care ne-a schimbat tuturor existența, modalitatea de a privi viața, de a comunica și de a interacționa cu cei din jurul nostru, fie că este vorba de prieteni, rude, părinți, copii sau, pur și simplu, străini. În toată această perioadă ne-am izolat, ne-am autoizolat, am fugit de orice contact social care ne-ar fi putut pune viețile în pericol. Am încercat, totodată, să nu renunțăm cu totul și cu totul la comunicare și la o viață socială măcar în mediul online. Nici arta nu a fost ocrotită – și nu mă refer doar la România, ci la întreg mapamondul. Actori, muzicieni, performeri, artiști, toți au trebuit să se „mute” în zona virtuală, pentru a mai spera la o viitoare viață creativă. Tinerii reprezentanți ai artei scenice românești au fost extrem de vocali și prezenți pe diverse canale sociale. Alții chiar și-au luat inima în dinți și au dat dovadă de un curaj vecin cu nebunia, alegând să meargă înainte, să comunice, să atingă alți oameni (mai mult sau mai puțin metafor...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe