Treceți la conținutul principal

Bucureștiul fanariot. Viață cotidiană, divertisment, cultură – lansare și dezbatere online, joi, 21 ianuarie



Vă invităm joi, 21 ianuarie, ora 19.30, la lansarea volumului Bucureștiul fanariot. Viață cotidiană, divertisment, cultură de Tudor Dinu. O întâlnire Humanitas online & live cu Tudor Dinu, istoricul Georgeta Filitti și Ion M. Ioniță, redactor-șef al revistei Historia, moderată de Andrei Pogăciaș, redactor al Editurii Humanitas.

Evenimentul, realizat în colaborare cu Fundația „Calea Victoriei“, va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas si pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrările video și audio vor fi ulterior disponibile pe canalele YouTube Humanitas și SoundCloud Humanitas.
•
Viață cotidiană, divertisment, cultură, încheie trilogia Bucureștiului fanariot. Tudor Dinu a adunat în cele 1500 de pagini ale acestei monografii roadele a zece ani de documentare în biblioteci, în arhive și pe teren, în depozitele muzeelor, inaccesibile publicului, și în colecții particulare. Pe lângă inventarierea și analiza exhaustivă a surselor scrise, fotografiile reproduse în cele trei volume alcătuies cun spectacol vizual somptuos și readuc la viață această lume scufundată de care ne leagă încă atâtea fire.
•
TUDOR DINU este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei (Grecia). Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din Țările Române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie (2015), Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei (2018), lucrare distinsă, în varianta greacă, cu premiul Academiei din Atena.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cele mai vândute cărți Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior publicate în 2020

  TOP EDITURA HUMANITAS 2020 1. Gabriel Liiceanu,  Isus al meu 2. Marcus Aurelius,  Gânduri despre sine însuși 3. Radu Paraschivescu,  Recviem vesel pentru tata 4. Tatiana Niculescu,  Seducătorul domn Nae 5. Mircea Cărtărescu,  Creionul de tâmplărie 6. Manfred Spitzer,  Demența digitală 7. Ioana Pârvulescu,  Prevestirea 8. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu,  Despre destin 9. Radu Paraschivescu,  Vitrina cu șarlatani 10. Cristian Presură,  Care e diferența dintre un copil și un laptop? 11. Reza Aslan,  Dumnezeu, o istorie umană 12. Héctor García (Kirai), Francesc Miralles,  Ichigo-Ichie • TOP EDITURA HUMANITAS FICTION 2020 1. Guzel Iahina,  Copiii de pe Volga 2. Heather Morris,  Călătoria Cilkăi 3. Hiro Arikawa,  Memoriile unui motan călător 4. Isabel Allende,  O lungă petală de mare 5. Eric-Emmanuel Schmitt,  Félix și izvorul invizibil 6. Isabel Allende,  Ce vrem noi, femeile? 7. Anuradha Roy,...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe