Treceți la conținutul principal

Violoncelul, harpa şi emoţiile – concert de violoncel şi harpă celtică cu ocazia sărbătorilor de iarnă 2019




Miercuri, 11 decembrie, orele 19:30, la Catedrala „Sfântul Iosif” din capitală, va avea loc concertul „Violoncelul, harpa şi emoţiile” organizat de Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul Asociaţiei pentru Muzică, Artă şi Cultură şi al Muzeului Naţional George Enescu. Concertul va fi susţinut de muzicianul spaniol Pedro Bonet (violoncel) şi artista româncă Roxana Moişanu (harpă celtică).

Acest spectacol, organizat cu ocazia sărbătorilor de iarnă, îşi propune să evidenţieze modul armonios în care cele două instrumente fuzionează, punând în valoare capacitatea acestora de a sensibiliza şi de a transmite publicului emoţii, trăiri şi sentimente.

Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile.
Astfel, publicul va avea ocazia de a-l asculta pe muzicianul spaniol Pedro Bonet, interpretând Suita nº 3 pentru violoncel solo de Johann Sebastian Bach, marcată de armonii îndrăzneţe pentru vremurile respective şi polifonii ce creează senzaţia că se aud simultan mai multe instrumente. Va urma Suita pentru violoncel solo a compozitorului spaniol Gaspar Cassadó, o piesă emoţionantă dar şi veselă totodată, cu o pronunţată componentă ritmică, urmată de Variaţiunile Sacher pentru violoncel solo ale cunoscutului compozitor polonez Witold Lutoslawski.

Prin intermediul lucrărilor pentru harpă selectate pentru această ocazie, Roxana Moişanu propune o călătorie imaginară de-a lungul a peste şapte veacuri de muzică, ce îi va purta pe ascultători prin sonorităţi maiestuoase provenind din întreaga Europă: Spania, Germania, Italia, Franţa şi România. Recitalul debutează cu lucrări din Spania secolului al XIII-lea: Cantigas de Santa María, o colecţie de cântece închinate Fecioarei Maria. “Cantigas” erau cântate de coruri, cântăreţi solo cu castaniete sau tamburine, precum şi în variante instrumentale pentru dansuri.

Bransle de la Torche face parte din volumul de dansuri instrumentale franceze intitulat “Terpsichore”. Compozitorul şi organistul german Michael Praetorius a denumit acest volum după muza greacă a dansului imaginată, de obicei, stând jos, tinând o liră şi acompaniind ansamblurile de dansatori cu muzica ei.

Il Bianco fiore este un dans renascentist compus de Cesare Negri. Dansul face parte din colecţia Le gratie d´amore publicată în anul 1602. Lucrarea Ribambelle #5 / Carol of the Bells, scrisă de Megan Metheney, este de fapt o juxtapunere muzicală între piesa Ribambelle #5 compusă de Bernard Andrès şi colindul Carol of the bells compus de ucraineanul Mikola Leontovici.
Recitalul de harpă celtică se încheie cu Dansuri şi hore din Transilvania de Ioan Căianu, într-un aranjament pentru harpă celtică de Roxana Moişanu.

Programul serii se va încheia cu o lucrare adaptată pentru violoncel şi harpă celtică, Siciliana, atribuită în mod eronat compozitoarei și pianistei de origine austrică Maria Theresia von Paradis. Conform ultimelor descoperiri, lucrarea a fost compusă de violonistul american de origine poloneză Samuel Dushkin.


PEDRO BONET - violoncel
Începe studiul violoncelului încă de la o vârstă fragedă, sub îndrumarea prof. María Lopes da Cunha şi îşi continuă pregătirea muzicală în cadrul Centrului “Federico Moreno Torroba” din Madrid.



În 2018 câştigă editia a VII-a a Concursului de Coarde din oraşul Vigo, specializarea violoncel, şi Premiul I (categoria superioară) la Concursul “Melómano”. În 2017 a fost selectat să participe la Competiţia Internaţională “Witold Lutoslawski” de la Varşovia şi la ediţia nr. 89 a Concursului de Coarde “Juventudes Musicales”.

Colaborează cu ansamblul de muzică barocă “La Folía” şi face parte din trio-ul “Euphoria” şi din Octetul de violoncele “KG”. A susţinut concerte alături de Orchestra Simfonică din Madrid şi a interpretat în direct, în calitate de invitat, în cadrul mai multor emisiuni transmise la postul public de radio din Spania (Radio Nacional de España).  


ROXANA   MOIŞANU – harpă celtică
Este absolventă a Liceului de Muzică “George Enescu”, clasa prof. Ioana Brustur, şi a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, clasa c.d.a. dr. Ion Ivan Roncea și Elena Ganțolea (muzică de cameră).

În 1997 a fost distinsă cu “Premiul de Excelenţă al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Experţilor Muzicali”. În anul 2002 a debutat ca solistă cu Orchestra Filarmonicii din Ploieşti, sub bagheta dirijorului Ilarion Ionescu Galaţi. În același an a contribuit la înregistrarea coloanei sonore a filmului “Youth without Youth”, realizat de Francis Ford Coppola. Începând cu anul 2010, Roxana Moişanu susţine recitaluri şi la harpă celtică profesională.



A înființat Asociația Harpiștilor din România (AHR) în 2016, devenind totodată co-organizator pentru Festivalul de Harpă București, împreună cu Universitatea Națională de Muzică București.

În 2018 devine corespondent oficial al României și Republicii Moldova, pentru revista oficială a Congresului Mondial de Harpă.

În prezent, Roxana este artist instrumentist și șefă a partidei de harpă în cadrul Orchestrei Operei Naționale din București, unde lucrează de aproape 20 de ani.


Organizatori: Ambasada Spaniei la Bucureşti

Cu sprijinul: Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură şi Muzeul Naţional George Enescu



Parteneri media: Agenția de Carte, ArtLine, ArtOut, Autentici.info, BookHub, Bucharest Cultural Events, Bucureştii vechi şi noi, Business24, Bzi.ro, B365, Calendar Evenimente, Catchy, Ceașca de Cultură, DCNews, IQads, Jurnalul de Afaceri, Jurnal de București, În Oraș, Literomania, LiterNet.ro, Online Gallery, Orașul Meu, Promenada Culturală, Prwave, Radio Clasic,  Radio Trinitas, Republika Kritica, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR, Revista Tango – Marea Dragoste, Revista Urbea Mea, RoEvents, România Pozitivă, România 24, Senso TV, Ziarul Metropolis, Ziare.com, 4Arte.ro.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lansarea romanului Istoria apelor semnat de Maja Lunde, autoarea bestsellerului Istoria albinelor

Hipnotic, emoționant, inspirator,  Istoria apelor , un nou roman semnat de Maja Lunde, marea revelație a literaturii norvegiene, a apărut în această toamnă în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Ivonei Berceanu. Asemenea bestsellerului internațional  Istoria albinelor ,  Istoria apelor  se concentrează asupra puterii naturii și a spiritului uman.   •   Urmăriți lansarea live, pe Facebook , miercuri 28 octombrie, de la ora 19.30. Participă: Dana Pîrvan, Cristina Stănciulescu, Marius Constantinescu. Moderator: Denisa Comănescu. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe  canalul YouTube Humanitas .   •   În fiordurile înghețate ale Norvegiei de azi, a căror frumusețe sălbatică este mutilată de lăcomia omului, sau în Europa viitorului, deșertificată, devastată de războaiele purtate pentru cea mai prețioasă resursă a vieții, apa este cea care hotărăște destine și reconfigurează harta lumii. 2017. Signe a crescut în Norvegia, într-un peisa

"Sorry", online live de la Teatrul Bulandra!

Bulandra continuă seria difuzărilor în regim live streaming. 📆 În această seară, de la ora 19.00, SORRY de Aleksandr Galin, în regia lui Yuri Kordonsky. O tulburătoare poveste de dragoste, o reîntâlnire după 20 de ani, în care speranţele şi deziluziile lasă loc unui dialog de un dramatism consistent, într-o Rusie ce anulează orice formă de libertate. 🎭 Distribuţia: Mariana Mihuț (Inna Rassadina) Ion Caramitru (Iuri Zvonariov) 🎭 Scenografia: Nina Brumuşilă 📷 Fotografii de Cosmin Ardeleanu ______________________ 🎤 Yuri Kordonsky: ”Iubesc oamenii. Iubesc viaţa, şi în frumuseţe, şi în urâţenie. Există o parte frumoasă a vieţii, clipa care trece. Faptul că ea trece, asta o face frumoasă. Cred că şi de asta teatrul e viu. Teatrul e clipa care trece. La film, poţi să vezi aceeaşi imagine o dată, de două ori, de o sută de ori, asculţi muzică şi poţi să repeţi aceeaşi piesă, dar la teatru, clipa nu se repetă niciodată. Stai în sală, vezi ceva şi realizezi că nu se va mai repeta nicio

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo