Treceți la conținutul principal

“Un virus numit OPERĂ”. Luminița Arvunescu în dialog cu … - un nou proiect al Asociației pentru Muzică, Artă și Cultură


Dragi prieteni,

 

În toată această perioadă am pregătit pentru voi un proiect inedit, un proiect de suflet realizat cu oameni de suflet și pentru suflet: “Un virus numit OPERĂ”. Luminița Arvunescu în dialog cu …

 

”Un virus numit OPERĂ” – este noul generic sub care Luminița Arvunescu - apreciată realizatoare de emisiuni muzicale - și Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, în parteneriat cu Radio România Muzical, readuc în cea mai strictă actualitate și într-un foarte inspirat contrapunct la izolarea impusă de pandemia Coronavirus, proiectul de succes Opera FANtastica – adresat, în primul rând, iubitorilor muzicii clasice. De data aceasta, întâlnirile vor fi virtuale și se vor desfășura, atât pe pagina de Facebook a asociației: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura/ și pe canalul YouTube: https://www.youtube.com/c…/UCfZiDeR9wXzrZLOWPFnl9YA/featured, cât și pe pagina de Facebook a postului Radio România Muzical: https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990/, în perioada 9 mai – 14 iunie de la ora 18.00, prilejuind publicului privitor, nu doar bucuria reîntâlnirii cu cu artiști de operă- extrem de iubiți, ci și pătrunderea – în premieră! - în spațiul privat al casei fiecăruia dintre artiștii cu care Luminița Arvunescu va intra în dialog.

 

Vor fi 18 întâlniri și 21 artiști de top din domeniul teatrului liric ”vizitați”, conform următorului desfășurător:

· Soprana Anita HARTIG(Madrid) – Sâmbătă, 9 mai, ora 18:00;

· Tenorul Ioan HOTEA(Wiesbaden) – Duminică, 10 mai, ora 18:00;

· Mezzosoprana Ruxandra DONOSE (Viena) – Miercuri, 13 mai, ora 18:00;

· Soprana Valentina NAFORNIȚĂ (Viena) – Vineri, 15, ora 18:00;

· Tenorul Teodor ILINCĂIși soprana Paula IANCIC (București) – Sâmbătă, 16 mai, ora 18:00;

· Soprana Adela ZAHARIAși basul Bogdan TALOȘ (Dusseldorf) Duminică, 17 mai, ora 18:00;

· Pianistul și dirijorul Vlad IFTINCA(Stuttgart) - Vineri, 22 mai, ora 18:00;

· Mezzosoprana Ramona ZAHARIA și baritonul Bogdan BACIU (Dusseldorf) - Sâmbătă, 23 mai, ora 18:00;

· Soprana Cellia COSTEA (Atena) – Duminică, 24 mai, ora 18:00;

· Tenorul Bogdan MIHAI(București) - Vineri, 29 mai, ora 18:00;

· Soprana Cristina PĂSĂROIU( Berlin) – Sâmbătă, 30 mai, ora 18:00;

· Soprana Laura TĂTULESCU(Munchen) - Duminică, 31 mai, ora 18:00;

· Soprana Rodica VICĂ(Viena) – Vineri, 5 iunie 2020, ora 18:00;

· Dirijorul Gabriel BEBEȘELEA (Sibiu) – Sâmbătă, 6 iunie, ora 18:00;

· Tenorul George VÎRBAN(Munchen) – Duminică, 7 iunie, ora 18:00;

· Soprana Aurelia FLORIAN(Brașov) – Vineri, 12 iunie, ora 18:00;

· Basul Sorin COLIBAN(Viena) – Sâmbătă, 13 iunie, ora 18:00;

· Mezzosoprana Roxana CONSTANTINESCU (Paris) – Duminică, 14 iunie, ora 18:00.

Mai multe detalii despre proiectul inițiat și moderat de Luminița Arvunescu găsiți pe: http://musicarte.ro/opera-fantastica/


***


Luminița Arvunescu este una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie – ca șefă de promoție – la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laudeîn domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă – iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004. Ca realizator - radio, s-a remarcat prin emisiunea ”Seara de operă”: nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste 2 decenii și distinsă cu Premiul Uniunii Criticilor Muzicali (1998) și Premiul Musica Viva, acordat de Forumul Muzical Român (2008). A arhivat zeci de emisiuni în dialog cu personalități artistice dintre cele mai importante: de la Virginia Zeani, Mariana Nicolesco și Nicolae Herlea, până la Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Diana Damrau sau Piotr Beczala. A fost primul jurnalist acreditat de Radio România în Germania, după evenimentele din decembrie 1989, pentru corespondențe muzicale săptămânale. Și, de asemenea, primul jurnalist muzical român care a realizat transmisiuni directe din Studioul unui post de radio străin -în 2011 și anii care au urmat- din studioul Radio Metropolitan Opera International din New York, transmisiuni care s-au bucurat de mare succes. A semnat numeroase articole, recenzii și interviuri în diferite publicații. A inițiat seratele Opera FANtastica în anul 2016 - din dragoste pentru muzica și artiștii de operă - dorindu-și să-i apropie pe cei din urmă de marele public, mai ales pe acei artiști care sunt mai bine cunoscuți peste hotare decât în propria lor țară. Și, le-a adresat - în primul rând, împătimiților de operă, prin chiar ortografierea titlului – Opera FANtastica – Luminița Arvunescu arătând că asociază cele două categorii, artiști și public, în accepțiunea de artiști – capabili să facă din Operă, prin talentul și efortul lor, un tărâm ”fantastic” – și de ”Opera –fan” – adică public meloman, capabil de orice sacrificiu de sine pentru acest gen muzical.

 

Informații despre artiștii invitați:

Anita Hartig – soprană: http://anitahartig.com/

Ioan Hotea – tenor: https://ioanhotea.com/

Ruxandra Donose – mezzosoprană: http://www.ruxandradonose.com/index.html

Valentina Nafornita – soprană: https://www.nafornita.com/

Teodor Ilincai – tenor: https://teodorilincai.com/index.php/ro/

Paula Iancic - sopranohttps://agentur-seifert.de/artists/paula-iancic/?lang=en

Adela Zaharia - Sopranohttps://www.adelazaharia.com/

Bogdan Taloș – bas: https://www.bogdantalos.com/

Vlad Iftinca – pianist și vocal coach: https://www.staatsoper-stuttgart.de/…/ensemble/vlad-iftinca/

Ramona Zaharia – mezzosoprană: https://operamrhein.de/en_EN/person/ramona-zaharia.87451

Bogdan Baciu – bariton: https://operamrhein.de/en_EN/person/bogdan-baciu.59765

Cellia Costea- A Treasure of Opera/ Cellia Caterina Costeaia Costea – soprană: https://www.festivalenescu.ro/…/uncategorized/cellia-costea/

Bogdan Mihai Ionut – tenor: https://www.bolshoi.ru/en/persons/people/3740/

Cristina Pasaroiu – soprană: https://cristina-pasaroiu.com/

E Laura Tătulescu – soprană: http://www.lauratatulescu.com/

Rodica Vica – soprană: http://www.rodicavica.com/

Gabriel Bebeselea – dirijor: https://www.gabrielbebeselea.com/

George Ionuț Vîrban – tenor: https://www.staatsoper.de/…/…/detail-page/virban-george.html

Aurelia Florian – soprană: https://aureliaflorian.com/

Sorin Coliban – bas: https://www.sorincoliban.com/

Roxana Constantinescu – mezzosoprană: https://roxanaconstantinescu.com/

 

 

Proiect realizat de: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Radio România Muzical

Parteneri: Wagner Arte Frumoase si Povesti și pilgrim.project

 

Parteneri Media: Radio România Cultural, Radio Trinitas, Radio Clasic, Revista Tango – Marea Dragoste, Revista Femeia, Revista Mămica, Bookhub, Literomania, Verbs describe us, Promenada Culturală, LiterNet.ro, Business24, Ziare.com, Jurnalul de Afaceri, Agentiadearte.ro, B365.ro, SensoTV, Calendar Evenimente, Ziarul Metropolis, Revista Urbea Mea, Catchy, ArtOut, Republika Kritica, InOras.ro, Bucharest Cultural Events, IQads, Orasulmeu, Bucureștii vechi și noi, PRwave, 4arte.ro, Onlinegallery.ro, Autentici.info, Jurnal de București, www.bzi.ro, Ceașca de Cultură, România Pozitivă, RoEvents, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR, Criteriul Național

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...