Treceți la conținutul principal

TNB on-line, cu 3 conferințe și cea mai erotică piesă shakespeariană, "Visul unei nopți de vară"

După Sărbătoarea dedicată Zilei Internaționale a Copilului, Teatrul Național din București reia din 2 iunie difuzarea conferințelor. Trei prelegeri susținute de personalități marcante ale vieții socio-culturale și științifice românești vor putea fi vizionate în această săptămână, de marți până joi, pe canalul de Youtube al TNB, precum și un spectacol, în week-end – Visul unei nopți de vară de William Shakespeare în regia lui Petrică Ionescu.  Un vis populat de zei și muritori, de duhuri, spiriduși și zâne, în interpretarea unor actori consacrați ai Teatrului Național, cărora li se alătură tineri artiști ai scenei bucureștene.

 

·         Programul conferințelor în săptămâna 1- 7 iunie

Marți, 2 iunie - Aurora Liiceanu - Inconfortul psihologilor: incertitudini și ezitări (conferința a fost susținută la data de 1 aprilie 2018)

 

Miercuri, 3 iunie -  Prof. Dr. Dinu Antonescu – Impactul comunismului asupra medicinii românești (din 19 ianuarie 2020)

 

Joi, 4 iunie - Mihai Răzvan Ungureanu - Morala și simțul public la români acum 200 de ani (din 18 martie 2007).

 

 

·         5,6,7 iunie - vineri (ora 16.00), sâmbătă și duminică (ora 18.00) – piesa cea mai erotică a marelui Will : VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ

 

Un vis fantastic din magica noapte de Sânziene, țesut de imaginația unui artist de o covârșitoare originalitate, Visul unei nopți de vară de la TNB reunește elemente de autentică poezie shakespeariană, umor, bulversante construcții vizuale, balet și un excepțional fond muzical.  

Vă veți întâlni nu doar cu una din cele două piese shakespeariene cele mai jucate în România ultimelor șase decenii, potrivit unui studiu autohton, dar și cu… "cea mai erotică piesă a marelui Will – după cum apreciază Jan Kott în binecunoscuta sa carte Shakespeare, contemporanul nostru. În nicio altă comedie sau tragedie a lui, cu excepția, poate, a lui Troilus și Cresida, erotismul nu este înfățișat mai brutal. Multă vreme, relatează reputatul critic, teatrele s-au mulțumit să reprezinte Visul ca o povestire de frații Grimm, eliminând cu desăvârșire causticitatea dialogului și brutalitatea situațiilor".

Viziunea regizorului de origine română Petrică Ionescu, renumit pentru montările sale pe scene importante de operă din lumea întreagă, ne va dezvălui un altfel de Vis… și o altfel de pădure, care nu mai seamănă deloc cu o Arcadie a îndrăgostiților, ci mai degrabă cu "un codru bântuit de diavoli și de iele, în care vrăjitoarele și duhurile rele pot ușor găsi orice este prielnic vrăjilor lor". Exact ca-n Shakespere, ar spune Kott, căruia îi aparține și  descrierea de mai sus.

"Coborând obligatoriu prin experiențele și pulsațiile noastre în grotele, în beciurile cele mai joase și adânci ale conștiinței noastre, ne inițiem, revenind la suprafață mai evoluați. Iubirea este, în viziunea foarte pesimistă a lui Shakespeare, numai o iluzie, ca și teatrul și viața însăși. Am descoperit deriziunea absolută și cruzimea fără scăpare a experienței amoroase. Iluziile fără sfârșit. Aceste adevăruri multiple am încercat să le transmit cu cruzime, păstrând sarcasmul și umorul prezent în fiecare inflexiune a textului shakespearian”, declara Petrică Ionescu. Mai departe vă lăsăm să descoperiți singuri drumul prin hățișurile simțurilor dezlănțuite…

 

 Visul unei nopți de vară

de William Shakespeare

Traducerea:Nina Cassian

Regia, adaptarea:Petrică Ionescu

Decorul :Helmut Stürmer

Costumele: Corina Grămoşteanu

Coregrafia: Florin Fieroiu

Lighting design:   Chris Jaeger

Video:Andu Dumitrescu

Muzică de scenă: Jean Schwarz

Muzică live: Petre Ancuța

În distribuția spectacolului pe care-l veți putea vedea on-line, rolurile sunt interpretate de actorii:

Tezeu / Oberon:  Marius Bodochi, Hipolita: Raluca Petra, Titania: Maia Morgenstern,  Egeu:  Costel Constantin, Hermia: Ana Covalciuc,      Demetrius:        Silviu Mircescu, Lisandru: Alex Călin,  Helena: Ilinca Hărnuț,  Chitră: Dorin Andone, Fundulea:      Mihai Constantin, Cuibărică: Costi Apostol, Suflete:      Istvan Teglas,  Flămânzilă:  Daniel Badale, Botgros: Ștefan Ruxanda, Puck: Claudiu Bleonţ  , Zânele: Eliza Păuna, Ilona Brezoianu, Alexandra Stroe, Filostrat:    Vitalie Bichir, Efeb:    Rareș Fota

Zâne: Alexandra Apetrei, Sigrid Bălțătescu, Beatrice Rubică, Paula Rotar, Elisabeta Râmboi, Adela Mihai, Ada Dumitru, Dana Porlogea, Oana Marcu, Romina Boldașu, Bianca Bor,                  

Elfi:   Vladimir Albu, Nicolae Dumitru, Denis Hanganu, Eugeniu Cozma, Andrei Atabay, Victor Apetrei, Adrian Pop, Alexandru Sinca, Eftimie Ghighi.

Durata spectacolului: 3 ore.

Premiera spectacolului a avut loc la data de: 23.12.2015

Spectacolul nu este recomandat copiilor sub 14 ani.

Foto credit: Florin Ghioca, Chris Jaeger.

Pentru amănunte și informații de ultima oră vă invităm să urmăriți paginile noastre la următoarele adrese:   canalul nostru de youtube, 

http://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti

-          pagina de facebook a TNB- https://www.facebook.com/TNB.Ro/ 

-          website-ul TNB, pe pagina https://www.tnb.ro/ro/livestreaming-tnb.

Vă așteptăm on-line și în această săptămână, iar în curând și în Amfiteatrul în aer liber situat deasupra Sălii Mari a Teatrului Național.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...