Treceți la conținutul principal

Mihai Copăceanu în dialog LIVE & ONLINE cu Ioana Chicet-Macoveiciuc


Luni, 21 decembrie, începînd cu ora 17.00, psihologul Mihai Copăceanu va intra în dialog cu Ioana Chicet-Macoveiciuc, blogger și autoare de carte, pornind de la volumul ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi, recent apărut în colecția Hexagon. Practic a Editurii Polirom.

 

Evenimentul va fi transmis via ZOOM pe paginile de Facebook: Cărturești (facebook.com/Carturesti), Editura Polirom (facebook.com/polirom.editura) și Psiholog Mihai Copăceanu (facebook.com/MihCopaceanu).

 

 

Despre carte

ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi

Cuvînt-înainte de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici

Prefaţă de prof. univ. dr. Daniel David

 

Bazată pe un studiu ce a inclus peste 1.200 de tineri, cartea de față arată în ce măsură pandemia le-a afectat educația, echilibrul psihoemoțional, relațiile cu familia, alimentația și utilizarea internetului, comportamentele de risc precum consumul de alcool și fumatul. Dar, mai ales, oferă sugestii și idei ale unor adolescenți privind adaptarea la noua realitate, sfaturi ale medicilor și recomandări de asistență și consiliere psihologică gratuită. Un sprijin necesar într-o lume confruntată cu schimbări rapide și bulversante.

 

„Această carte le oferă tinerilor idei, experiențe și exemple ale modului în care ceilalți reușesc să rămînă conectați și să se îngrijească de sănătatea lor mintală și fizică. Autorul reunește experiența clinică, cercetarea și bunul-simț față de semeni pentru a oferi o resursă utilă în vremurile pe care le trăim.” (Adam R. Winstock)

 

„Tinerii trebuie să înțeleagă că această boală există, că această boală este periculoasă, că acest virus are o virulență crescută.” (Nelu Tătaru)

 

„Mă bucură demersul psihologului Mihai Copăceanu, deoarece este unul adaptat condițiilor de pandemie. Astfel, acesta vine rapid și inovativ cu un set de date care susțin concluzii preliminare și ipoteze interesante.” (Daniel David)

 

Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, lector universitar asociat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Universitatea din Bologna, la Colegiul Balliol (Universitatea Oxford) şi la Universitatea din Londra. A absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College din Londra. A realizat o cercetare doctorală avînd ca temă starea de sănătate şi consumul de substanţe psihoactive în rîndul tinerilor, sub coordonarea academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici, în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, reuşind, în final, să analizeze răspunsurile a peste 10.000 de tineri şi 1.230 de părinţi din toate judeţele ţării. Preocupat de proiecte pentru regîndirea României, scrie constant pe blogurile Adevărul şi colaborează cu presa scrisă, posturi de televiziune şi de radio pe teme de educaţie, psihologie şi cultură. A mai publicat: Freud sau religia. Totem. Iluzie. Critică (Editura Agnos, 2008), Ortodoxie la Oxford. Te-am găsit, Doamne! Mărturiile a 12 englezi convertiţi la Ortodoxie (Editura Deisis, 2010), Dependenţa sexuală (Editura Medicală, 2018), Drogurile. O carte obligatorie (Editura Eikon, 2018) şi Sex, alcool, marijuana şi depresie în rîndul tinerilor din România. Studiu naţional cu participarea a peste 10.000 de tineri şi 1.200 de părinţi (Editura Universitară, 2020).

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Alina Tofan: „Pandemia mi-a demonstrat că atunci când ești bine tu cu tine, după ce ai muncit și ai visat, e timpul să respiri și să lași lucrurile să se întâmple”

Pandemia. O situație care ne-a schimbat tuturor existența, modalitatea de a privi viața, de a comunica și de a interacționa cu cei din jurul nostru, fie că este vorba de prieteni, rude, părinți, copii sau, pur și simplu, străini. În toată această perioadă ne-am izolat, ne-am autoizolat, am fugit de orice contact social care ne-ar fi putut pune viețile în pericol. Am încercat, totodată, să nu renunțăm cu totul și cu totul la comunicare și la o viață socială măcar în mediul online. Nici arta nu a fost ocrotită – și nu mă refer doar la România, ci la întreg mapamondul. Actori, muzicieni, performeri, artiști, toți au trebuit să se „mute” în zona virtuală, pentru a mai spera la o viitoare viață creativă. Tinerii reprezentanți ai artei scenice românești au fost extrem de vocali și prezenți pe diverse canale sociale. Alții chiar și-au luat inima în dinți și au dat dovadă de un curaj vecin cu nebunia, alegând să meargă înainte, să comunice, să atingă alți oameni (mai mult sau mai puțin metafor...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe