Treceți la conținutul principal

„ROMANIAN PIANO NIGHT” Recital susținut de pianista Dana Ciocârlie cu ocazia Zilei Universale a Iei 2020

Miercuri, 24 iunie 2020, ora 19:00, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, în parteneriat cu Muzeul Național „George Enescu” și Radio România Muzical, prezintă recitalul Romanian Piano Night susținut de pianista Dana CIOCÂRLIE cu ocazia Zilei Universale a Iei 2020. În program piese de Iosif Ivanovici, George Stephănescu, George Enescu, Paul Constantinescu, Horațiu Rădulescu și Belà Bartok. Piesele prezentate cu ocazia Zilei Universale a Iei 2020 reprezintă cadoul muzical făcut de pianista Dana Ciocârlie publicului iubitor de frumos, interpretarea acestora fiind realizată, în această perioadă, în “studioul de înregistrări Yamaha din Paris”.

 

Recitalul va putea fi urmărit atât pe pagina de Facebook a asociației: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura/ și pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/channel/UCfZiDeR9wXzrZLOWPFnl9YA, cât și pe pagina de Facebook a Muzeului Național George Enescu: https://www.facebook.com/muzeulnationalgeorgeenescu/ și cea a postului Radio România Muzical: https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990/.

 

***

Dana CIOCÂRLIE, pianistă: este una din cele mai cunoscute și talentate pianiste române ale momentului. Formată la școala română de pian, ca alți mari pianiști înaintea ei, precum Dinu Lipatti, Clara Haskil și Radu Lupu, Dana Ciocârlie a studiat, de asemenea, la Paris cu Victoria Melki la Ecole Normale de Musique și și-a încheiat studiile la Conservatorul Național Superior de Muzică, în clasa prof. Dominique Merlet și Georges Pludermacher. Întâlnirea sa cu pianistul german Christian Zacharias va fi determinată, în special pentru a aprofunda operele pentru pian ale compozitorului Franz Schubert. Repertoriul Danei Ciocârlie este unul vast, plecând de la Bach și terminând cu compozitorii contemporani. Unii dintre ei i-au dedicat lucrări, precum Edith Canat de Chizy, Karol Beffa, Frédéric Verrières, Jacques Lenot, Helena Winkelman, Laurent Mettraux și Dan Dediu. Experiența și talentul său au fost recompensate cu numeroase premii la concursuri internaționale de prestigiu: premiul II la concursul Robert Schumann din Zwickau (orașul natal al compozitorului); Premiul Special Sandor Vegh la Concursul Geza Anda din Zurich; Premiul Internațional Pro Musicis, Premiul Young Concert Artist European Auditions la Leipzig. Dana Ciocârlie este profesor la Conservatorul Național de Muzică din Lyon și la Ecole Normale de Musique "Alfred Cortot" din Paris. Începând din 2010, Dana Ciocârlie și-a propus să înregistreze și să prezinte în concert integrala pentru pian a compozitorului Schumann. Mai multe informații despre activitatea pianistei Dana Ciocârlie găsiți pe www.danaciocarlie.com.


Organizatori: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Muzeul Național „George Enescu” și Radio România Muzical

Parteneri Media: Radio România Cultural, Radio România București, Radio Trinitas, Radio Clasic, Revista Tango – Marea Dragoste, Revista Femeia, Revista Mămica, Bookhub, Literomania, Verbs describe us, Promenada Culturală, LiterNet.ro, Business24, Ziare.com, Jurnalul de Afaceri, Agentiadearte.ro, B365.ro, SensoTV, Calendar Evenimente, Ziarul Metropolis, Revista Urbea Mea, Catchy, ArtOut, Republika Kritica, InOras.ro, Bucharest Cultural Events, IQads, Orasulmeu, Bucureștii vechi și noi, PRwave, 4arte.ro, Onlinegallery.ro, Autentici.info, Jurnal de București, Bună Ziua Iași, Ceașca de Cultură,  România Pozitivă, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR

 

Birou Presă - Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură

tel. +40 723917995; e-mail: birou.presa@musicarte.ro; www.musicarte.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...

Alina Tofan: „Pandemia mi-a demonstrat că atunci când ești bine tu cu tine, după ce ai muncit și ai visat, e timpul să respiri și să lași lucrurile să se întâmple”

Pandemia. O situație care ne-a schimbat tuturor existența, modalitatea de a privi viața, de a comunica și de a interacționa cu cei din jurul nostru, fie că este vorba de prieteni, rude, părinți, copii sau, pur și simplu, străini. În toată această perioadă ne-am izolat, ne-am autoizolat, am fugit de orice contact social care ne-ar fi putut pune viețile în pericol. Am încercat, totodată, să nu renunțăm cu totul și cu totul la comunicare și la o viață socială măcar în mediul online. Nici arta nu a fost ocrotită – și nu mă refer doar la România, ci la întreg mapamondul. Actori, muzicieni, performeri, artiști, toți au trebuit să se „mute” în zona virtuală, pentru a mai spera la o viitoare viață creativă. Tinerii reprezentanți ai artei scenice românești au fost extrem de vocali și prezenți pe diverse canale sociale. Alții chiar și-au luat inima în dinți și au dat dovadă de un curaj vecin cu nebunia, alegând să meargă înainte, să comunice, să atingă alți oameni (mai mult sau mai puțin metafor...