Treceți la conținutul principal

Săptămâna Clody Bertola online la Teatrul „Bulandra”!

Așa cum i-a obișnuit pe spectatorii săi de pretutindeni, care au ajuns la aproape două milioane, pentru că își iubește actorii și își respectă înaintașii, Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” continuă seria săptămânilor dedicate doamnelor scenei românești, personalități care i-au marcat istoria și au scris o filă importantă în spectacologia națională. După zilele dedicate creațiilor Marianei Mihuț și Ginei Patrichi, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” dedică săptămâna 15-21 iunie 2020 actriței Clody Bertola. Astfel, în perioada menționată se vor posta pe pagina oficială de facebook fotografii și cronici ale spectacolelor în care a jucat Clody Bertola, actriță a Teatrului „Bulandra” în perioada 1949-1980.

 

Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” continuă difuzarea spectacolelor online, pe pagina oficială de facebook și pe site-urile www.bulandra.ro, www.smartradio.ro, și transmite, vineri, 19 iunie, ora 19:00, spectacolul „Gin Rummy” de Donald Coburn, regia Liviu Ciulei, una dintre producțiile de succes în care a jucat Clody Bertola obținută prin bunăvoința Societății Române de Televiziune.

 

Supranumită „Prinţesa inefabilului“ și având o eleganță și o prestanță cu totul speciale, Clody Bertola a marcat aproape un secol de teatru în România. De viața sa artistică este strâns legată și istoria Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, unde a debutat în anul 1949 cu rolul Nina din „Pescărușul” de A.P. Cehov, în regia cunoscutei și apreciatei Marietta Sadova. De altfel, va juca în trei spectacole puse în scenă de Marietta Sadova, respectiv „Pescărușul” de A.P. Cehov (1949), „Cei din urmă” de Maxim Gorki (1950) și „Livada cu vișini” de A. P. Cehov (1958).

Despre vocea actriței Clody Bertola, regizorul care i-a marcat viața și cariera, Liviu Ciulei, spunea: „pe scenă vocea ei suna ca sfâşierea înceată a unei bucăţi de mătase veche.” Tot el este cel care a învățat-o să-și privească partenerii direct în ochi și „să exprime ferm și cinstit ceea ce are de gând să facă.” O ajuta astfel să reunuțe la modul clasic de joc și să se formeze într-o direcție modernă și mult mai directă.

Pentru a readuce în atenția spectatorilor săi vocea și jocul inegalabil pentru care Clody Bertola s-a făcut remarcată, Teatrul „Bulandra” difuzează vineri, 19 iunie, ora 19:00, pe pagina oficială de facebook și pe site-urile www.bulandra.ro, www.smartradio.ro, spectacolul „Gin Rummy” de Donald Coburn, pus în scenă de Liviu Ciulei în 1980, în premieră pentru România, avându-i drept protagoniști pe Clody Bertola şi Petre Gheorghiu, aflați în deplină maturitate artistică la acea vreme.

 

Clody Bertola rămâne în memoria celor care au avut șansa de a o vedea pe scenă drept o actriță cu totul specială, una dintre cele mai frumoase femei ale Belle Epoque din România, dar și cea care de-a lungul prestigioasei sale cariere a interpretat roluri de neuitat. Printre altele, a fost Rosalinda din „Cum vă place” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1961), Elisabeta din „Elisabeta I” de Paul Foster, regia Liviu Ciulei (1974), Ranevskaia din „Livada cu vișini” de A. P. Cehov, regia Lucian Pintilie (1967), Fonsia Dorsay din „Gin Rummy” de Donald Coburn, regia Liviu Ciulei (1980) – ultimul rol interpretat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”.

Vă așteptăm la Teatrul „Bulandra” online!


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

O călătorie virtuală magică

Traversăm vremuri grele. Pentru unii chiar vremuri cumplite ori tragice. Lumea este speriată, panicată, izolată, lipsită aparent de iubire şi de apropierea fizică (ce pentru unii contează atât de mult). Ne este teamă să ne atingem, să ne îmbrăţişăm. Şi totuşi, nu trebuie să uităm că suntem oameni, cu o conştiinţă, cu un suflet, cu inimi calde ce bat în fiecare piept. Să nu uităm că dragostea şi solidaritatea sunt cele două aspecte care ne pot salva atât psihic cât şi fizic din cele mai grele încercări şi care ne pot duce mai departe spre un tărâm magic, unde suntem cu adevărat ocrotiţi de toate relele. Unul din mijloacele prin care ne putem face spiritul să continue să trăiască şi să primească hrană este arta. Arta, atât de hulită şi lăudată, în acelaşi timp. Arta, care te ridică, care îţi pune oglinda propriului suflet în faţă, care îţi adresează întrebări mai mult sau mai puţin retorice. Momentele acestea care ne supun răbdarea şi empatia la teste extreme, pot fi trecute mai uş
Un comentariu
Citiți mai multe

De-a râsu’-plânsu’

Teatrul Naţional din Bucureşti se mândreşte a fi prima scenă a ţării. Şi, cu cele mai recente premiere ale sale umplând sălile până la refuz, se dovedeşte că este adevărat. De ce? Pentru că repertoriul său cuprinde atât texte consacrate din marea literatură dramatică universală şi românească, dar şi piese noi, ale autorilor contemporani (români şi străini). În plus, numele regizorilor şi al actorilor ce performează pe scena naţionalului bucureştean reprezintă, la rândul lor, garanţii ale calităţii şi, astfel, al succesului. Un asemenea caz îl constituie şi „Noii infractori”, una din recentele premiere desfăşurate pe scena Sălii Mari a teatrului. Textul, semnat de Edna Mazya (unul din cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi jucaţi dramaturgi israelieni din lume), este una din cele mai acide satire sociale actuale. Deşi este prezentată ca fiind o comedie şi deşi publicul râde în hohote în anumite momente-cheie, substratul psiho-social este cu mult mai adânc şi mai însemnat şi rep
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe