Treceți la conținutul principal

ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DE PREZENȚĂ ON-LINE A TNB începe cu comemorarea lui EMINESCU și se încheie cu spectacolul LUMINIȚA, DE LA CAPĂTUL TUNELULUI…

În contextul în care, începând cu 15 iunie 2020, activitatea TNB se va desfășura, din nou, pe o scenă REALĂ, cea de la AMFITEATRUL de pe acoperișul clădirii, difuzările on-line, de conferințe și spectacole, se vor opri la finalul acestei săptămâni care se anunță, din nou, marcată de momente pline de interes și de reîntâlnirea cu personalități ca Ilina Gregori, Ion Caramitru, Matei Vișniec, Mihai Șora și Radu F. Alexandru.

 

   În ziua comemorării lui Mihai Eminescu, luni, 15 iunie 2020,  vă invităm să urmăriți două momente distincte dedicate omagierii poetului  național: în premieră la TNB on-line, poemul LUCEAFĂRUL, într-o versiune inedită, de 18 minute, susținută de 21 de cunoscuți actori ai Naționalului  - începând cu ora 10.00, iar de la ora 14.00 - o conferință extrem de interesantă, susținută de Dr. Ilina Gregori și intitulată Când a fost secolul al XIX-lea? Eminescu și modernitatea.

    Vă invităm să fiți alături de toate aceste evenimente, amitindu-vă adresele unde ne puteți găsi:

- canalul nostru de youtube -   http://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti
- pagina de facebook a TNB- 
https://www.facebook.com/TNB.Ro/
- website-ul TNB, pe pagina 
https://www.tnb.ro/ro/livestreaming-tnb

·   21 de voci ale Naționalului recită LUCEAFĂRUL eminescian …

    În ordinea apariției, ei sunt actorii : Richard Bovnoczki,  Ovidiu Cuncea,  Silviu Biriș, Brândușa Mircea, Lari Giorgescu, Tomi Cristin, Amalia Ciolan, Liliana Hodorogea, Mihai Calotă,  Eduard Adam,  Ada Galeș,  Fulvia Folosea,  Aylin Cadîr,   Răzvan Popa, Magda Catone,  Ioan Andrei Ionescu,  Axel Moustache,  Monica Davidescu, Irina Movilă,  Răzvan Oprea,  Mihai Munteniță .

   Creat în perioada pandemiei de Coronavirus, în intervalul aprilie-mai când actorii Teatrului Național I.L. Caragiale au acceptat să rămână acasă în concediile de odihnă,  pentru a putea juca pe timpul acestei veri, când - speră cu toții - se va putea relua activitatea teatrelor, proiectul recitalului colectiv cu poemul LUCEAFĂRUL al lui Eminescu a fost inițiat și creat de actorul Axel Moustache .

    În ideea unui produs artistic comun, care să adune împreună  cât mai mulți colegi din trupă, pentru a oferi ceva inedit spectatorilor, Axel a reușit să  mobilizeze acești colegi cărora le-a împărțit strofe din poemul  eminescian, trase la sorți,  ținând cont ca Luceafărul și Cătălin să fie interpretați de actori, iar Cătălina de actrițe. Povestitorii și Creatorul au distribuție mixtă. Totul a fost filmat cu telefonul, în casele actorilor, unii dintre ei fiind la prima experiență de acest gen! A urmat o muncă intensă pentru a transforma materialul filmat într-un produs cât mai cinematografic (montaj Cornel Ionescu), iar ceea ce veți vedea este faza la care s-a ajuns după nu mai puțin de cinci variante ! În final, compozitorul Călin Țopa a creat muzica originală pentru fundal.  O premieră în adevăratul sens al cuvântului! Recitalul va fi difuzat luni, începând cu ora 10.00.

 

De marți până joi continuă difuzarea Conferințelor TNB on-line după următorul program:

    marti, 16 iunie - Ion Caramitru - Limitele așteptării (conferința a avut loc la data de 28 ianuarie 2007)

    miercuri, 17 iunie - Matei Visniec – Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului (8 ianuarie 2017)

    joi, 18 iunie - Mihai Șora – 101. Dialog cu Mihai Șora (21 ianuarie 2018)

 

·       Week-end cu piesa românească LUMINIȚA, DE LA CAPĂTUL TUNELULUI

 

    Vineri 19 iunie (ora 16.00) sâmbătă 20 iunie și duminică 21 iunie (ora 18.00) vă dăm întâlnire cu : Luminița, de la capătul tunelului – piesa din 2008 a unuia dintre cei mai jucați dramaturgi contemporani, Radu F. Alexandru, în  regia lui Mircea Cornișteanu, artist redutabil, bun și atent cunoscător al dramaturgiei naționale. 

     O satiră desprinsă parcă dintr-un film documentar. Îi dau viaţă actori cunoscuţi: Constantin Cotimanis (Virgil Neacșu), Iuliana Moise (Delia Neacșu), Dragoş Stemate (Doru Maxim) şi … Alexandra Poiană (Luminiţa!). Două cupluri în care ordinea se face-desface-reface pe ritmuri ameţitoare.

     Cum autorul este un fin observator, scenarist şi dramaturg familiarizat cu sforăria culiselor parlamentare, cu jocurile actorului politic, cu ideologiile pre şi post, dar mai ales cu lentoarea ... monstrului pus de-a curmezişul drumului, îl numește „cașalotul” dincolo de care nu se poate trece, din sintagma de odinioară, devenită clişeu, nu mai lipsea decât… o virgulă! Scriitorul a aşezat-o, spre deliciul dumneavoastră, cu sarcasm şi umor, pe fruntea unei scrieri ce surclasează vechile dileme din… țara în care batem pasul pe loc, în ritm de horă, așa cum observa și regizorul.

Radu F. Alexandru ne-o prezintă pe Luminița, de la capătul tunelului care ne răpește orice speranță. Din nefericire, are dreptate. Mai avem ani mulți de bâjbâit prin tunelul întunecat prin care avem senzația  că înaintăm spre capătul luminos dinspre care răzbat până la noi acordurile Odei bucuriei. Aiurea, batem pasul pe loc, în ritm de horă! Râdem, dar nu-i de râs!, Mircea Cornișteanu.

„Pentru mine, Luminița este un mesager al „noului val”. Are calitățile pe care noi le prețuim  cel mai mult și sunt sigur că ea și cei ca ea ne vor călăuzi mâine pe drumul viitorului. S-o urmăm cu toată încrederea, merită! Sunt optimist!”, Radu F. Alexandru.

Să o urmărim așadar, în acțiune, pe Luminiţa, de la capătul tunelului!  Va fi ea în stare să facă ce n-au izbutit mulţi alţii înaintea ei? Şi, cu ce rezultat?

Spectacolul rămâne în repertoriul curent al teatrului și va putea fi văzut și în sală, inclusiv cu Monica Davidescu în rolul doamnei Neacșu. 

Așadar, LuceafărulLuminiţa, de la capătul tuneluluiLimitele așteptării și multe alte titluri incitante, on-line, pe canalele TNB, și în săptămâna care începe de luni, 15 iunie!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo

O călătorie virtuală magică

Traversăm vremuri grele. Pentru unii chiar vremuri cumplite ori tragice. Lumea este speriată, panicată, izolată, lipsită aparent de iubire şi de apropierea fizică (ce pentru unii contează atât de mult). Ne este teamă să ne atingem, să ne îmbrăţişăm. Şi totuşi, nu trebuie să uităm că suntem oameni, cu o conştiinţă, cu un suflet, cu inimi calde ce bat în fiecare piept. Să nu uităm că dragostea şi solidaritatea sunt cele două aspecte care ne pot salva atât psihic cât şi fizic din cele mai grele încercări şi care ne pot duce mai departe spre un tărâm magic, unde suntem cu adevărat ocrotiţi de toate relele. Unul din mijloacele prin care ne putem face spiritul să continue să trăiască şi să primească hrană este arta. Arta, atât de hulită şi lăudată, în acelaşi timp. Arta, care te ridică, care îţi pune oglinda propriului suflet în faţă, care îţi adresează întrebări mai mult sau mai puţin retorice. Momentele acestea care ne supun răbdarea şi empatia la teste extreme, pot fi trecute mai uş

De-a râsu’-plânsu’

Teatrul Naţional din Bucureşti se mândreşte a fi prima scenă a ţării. Şi, cu cele mai recente premiere ale sale umplând sălile până la refuz, se dovedeşte că este adevărat. De ce? Pentru că repertoriul său cuprinde atât texte consacrate din marea literatură dramatică universală şi românească, dar şi piese noi, ale autorilor contemporani (români şi străini). În plus, numele regizorilor şi al actorilor ce performează pe scena naţionalului bucureştean reprezintă, la rândul lor, garanţii ale calităţii şi, astfel, al succesului. Un asemenea caz îl constituie şi „Noii infractori”, una din recentele premiere desfăşurate pe scena Sălii Mari a teatrului. Textul, semnat de Edna Mazya (unul din cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi jucaţi dramaturgi israelieni din lume), este una din cele mai acide satire sociale actuale. Deşi este prezentată ca fiind o comedie şi deşi publicul râde în hohote în anumite momente-cheie, substratul psiho-social este cu mult mai adânc şi mai însemnat şi rep