Treceți la conținutul principal

„Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță”, lansare în grădina Muzeului Antipa, marți, 28 iulie, ora 19.00

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Discuția se va opri asupra extraordinarei vieți a lui Emil Racoviță, asupra cercetărilor lui și a institutului de speologie pe care l-a înființat la Cluj în 1920,  dar și asupra unor ecosisteme puțin cunoscute, Antarctica și peșterile explorate pentru prima oară de Racoviță, apoi de alți speologi români.


Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat, la eveniment vor participa Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & Tehnică. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.


Până la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa, puteți urmări un microinterviu cu cei doi autori și câteva imagini din album aici: https://www.youtube.com/watch?v=Red40XPfT28


----------

Accesul se face în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare pe adresa de email anda.visan@humanitas.ro.

Cei care vor participa la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa sunt rugați ca pe durata evenimentului să păstreze regulile de prevenție sanitară recomandate:

-Purtarea măștii de protecție pe toată durata evenimentului;

-Menținerea distanței fizice de 1,5 m între persoane;

-Evitarea formării de grupuri.

Verificarea temperaturii se va face la intrarea în curtea muzeului. În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3° C este interzisă participarea la eveniment.

--------


La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tânărul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.  Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviță și a pionierilor de pe Belgica, dar și în Antarctica secolului XXI – o destinație apărută recent pe hărțile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.


„Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță.“ (Cristian Lascu)

Cristian Lascu a lucrat ca geolog prospector, apoi ca cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță. A făcut mai multe descoperiri, cea mai importantă fiind Peștera Movile din Dobrogea. A publicat articole, cărți și albume legate de domeniul subpământean. A primit Premiul Academiei Române pentru cartea Peșteri scufundate (1987), diverse premii internaționale pentru jurnalism de mediu și documentar științific, Premiul GEF–Erou al Mării Negre, Premiul UNESCO pentru jurnalism de știință. Activează ca fotograf al domeniului subteran, este pionier al scufundărilor în România și activist cu realizări concrete în domeniul conservării naturii. Vreme de 12 ani a fost redactor-șef al revistei National Geographic România.


Helmut Ignat este fotograf pentru revistele National Geographic România și Traveler din 2009, pentru care a realizat articole pe subiecte internaționale (Antarctica, Masai Mara, Thailanda, Veneția, Singapore, Malta) și locale (Delta Dunării, Parcul Natural Văcărești, Parcul Herăstrău, Viscri). Expoziții personale: Antarctica: Dincolo de capătul lumii (TIFF, Cluj), Delta Dunării și mica deltă a Bucureștiului (ICR Paris), Parcul Natural Văcărești (Piața Universităţii, Palatul Parlamentului, Palatul Suțu). A publicat albumul foto Cântecul lebedei mute.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lansarea romanului Istoria apelor semnat de Maja Lunde, autoarea bestsellerului Istoria albinelor

Hipnotic, emoționant, inspirator,  Istoria apelor , un nou roman semnat de Maja Lunde, marea revelație a literaturii norvegiene, a apărut în această toamnă în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Ivonei Berceanu. Asemenea bestsellerului internațional  Istoria albinelor ,  Istoria apelor  se concentrează asupra puterii naturii și a spiritului uman.   •   Urmăriți lansarea live, pe Facebook , miercuri 28 octombrie, de la ora 19.30. Participă: Dana Pîrvan, Cristina Stănciulescu, Marius Constantinescu. Moderator: Denisa Comănescu. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe  canalul YouTube Humanitas .   •   În fiordurile înghețate ale Norvegiei de azi, a căror frumusețe sălbatică este mutilată de lăcomia omului, sau în Europa viitorului, deșertificată, devastată de războaiele purtate pentru cea mai prețioasă resursă a vieții, apa este cea care hotărăște destine și reconfigurează harta lumii. 2017. Signe a crescut în Norvegia, într-un peisa

"Sorry", online live de la Teatrul Bulandra!

Bulandra continuă seria difuzărilor în regim live streaming. 📆 În această seară, de la ora 19.00, SORRY de Aleksandr Galin, în regia lui Yuri Kordonsky. O tulburătoare poveste de dragoste, o reîntâlnire după 20 de ani, în care speranţele şi deziluziile lasă loc unui dialog de un dramatism consistent, într-o Rusie ce anulează orice formă de libertate. 🎭 Distribuţia: Mariana Mihuț (Inna Rassadina) Ion Caramitru (Iuri Zvonariov) 🎭 Scenografia: Nina Brumuşilă 📷 Fotografii de Cosmin Ardeleanu ______________________ 🎤 Yuri Kordonsky: ”Iubesc oamenii. Iubesc viaţa, şi în frumuseţe, şi în urâţenie. Există o parte frumoasă a vieţii, clipa care trece. Faptul că ea trece, asta o face frumoasă. Cred că şi de asta teatrul e viu. Teatrul e clipa care trece. La film, poţi să vezi aceeaşi imagine o dată, de două ori, de o sută de ori, asculţi muzică şi poţi să repeţi aceeaşi piesă, dar la teatru, clipa nu se repetă niciodată. Stai în sală, vezi ceva şi realizezi că nu se va mai repeta nicio

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo