Treceți la conținutul principal

„Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță”, lansare în grădina Muzeului Antipa, marți, 28 iulie, ora 19.00

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Discuția se va opri asupra extraordinarei vieți a lui Emil Racoviță, asupra cercetărilor lui și a institutului de speologie pe care l-a înființat la Cluj în 1920,  dar și asupra unor ecosisteme puțin cunoscute, Antarctica și peșterile explorate pentru prima oară de Racoviță, apoi de alți speologi români.


Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat, la eveniment vor participa Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & Tehnică. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.


Până la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa, puteți urmări un microinterviu cu cei doi autori și câteva imagini din album aici: https://www.youtube.com/watch?v=Red40XPfT28


----------

Accesul se face în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare pe adresa de email anda.visan@humanitas.ro.

Cei care vor participa la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa sunt rugați ca pe durata evenimentului să păstreze regulile de prevenție sanitară recomandate:

-Purtarea măștii de protecție pe toată durata evenimentului;

-Menținerea distanței fizice de 1,5 m între persoane;

-Evitarea formării de grupuri.

Verificarea temperaturii se va face la intrarea în curtea muzeului. În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3° C este interzisă participarea la eveniment.

--------


La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tânărul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.  Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviță și a pionierilor de pe Belgica, dar și în Antarctica secolului XXI – o destinație apărută recent pe hărțile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.


„Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță.“ (Cristian Lascu)

Cristian Lascu a lucrat ca geolog prospector, apoi ca cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță. A făcut mai multe descoperiri, cea mai importantă fiind Peștera Movile din Dobrogea. A publicat articole, cărți și albume legate de domeniul subpământean. A primit Premiul Academiei Române pentru cartea Peșteri scufundate (1987), diverse premii internaționale pentru jurnalism de mediu și documentar științific, Premiul GEF–Erou al Mării Negre, Premiul UNESCO pentru jurnalism de știință. Activează ca fotograf al domeniului subteran, este pionier al scufundărilor în România și activist cu realizări concrete în domeniul conservării naturii. Vreme de 12 ani a fost redactor-șef al revistei National Geographic România.


Helmut Ignat este fotograf pentru revistele National Geographic România și Traveler din 2009, pentru care a realizat articole pe subiecte internaționale (Antarctica, Masai Mara, Thailanda, Veneția, Singapore, Malta) și locale (Delta Dunării, Parcul Natural Văcărești, Parcul Herăstrău, Viscri). Expoziții personale: Antarctica: Dincolo de capătul lumii (TIFF, Cluj), Delta Dunării și mica deltă a Bucureștiului (ICR Paris), Parcul Natural Văcărești (Piața Universităţii, Palatul Parlamentului, Palatul Suțu). A publicat albumul foto Cântecul lebedei mute.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...

Cele mai vândute cărți Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior publicate în 2020

  TOP EDITURA HUMANITAS 2020 1. Gabriel Liiceanu,  Isus al meu 2. Marcus Aurelius,  Gânduri despre sine însuși 3. Radu Paraschivescu,  Recviem vesel pentru tata 4. Tatiana Niculescu,  Seducătorul domn Nae 5. Mircea Cărtărescu,  Creionul de tâmplărie 6. Manfred Spitzer,  Demența digitală 7. Ioana Pârvulescu,  Prevestirea 8. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu,  Despre destin 9. Radu Paraschivescu,  Vitrina cu șarlatani 10. Cristian Presură,  Care e diferența dintre un copil și un laptop? 11. Reza Aslan,  Dumnezeu, o istorie umană 12. Héctor García (Kirai), Francesc Miralles,  Ichigo-Ichie • TOP EDITURA HUMANITAS FICTION 2020 1. Guzel Iahina,  Copiii de pe Volga 2. Heather Morris,  Călătoria Cilkăi 3. Hiro Arikawa,  Memoriile unui motan călător 4. Isabel Allende,  O lungă petală de mare 5. Eric-Emmanuel Schmitt,  Félix și izvorul invizibil 6. Isabel Allende,  Ce vrem noi, femeile? 7. Anuradha Roy,...