Treceți la conținutul principal

Bach online, în stagiunea Filarmonicii „George Enescu“



Alături de concertele susținute în fiecare joi seară, în regim live, pe scena Ateneului Român, Filarmonica „George Enescu“ continuă să difuzeze și înregistrări în cadrul stagiunii online. Astfel, miercuri, 21 octombrie, de la ora 19.00, un grup de artiști ai Corului Filarmonicii „George Enescu“ interpretează selecțiuni din cantate de Johann Sebastian Bach, care au fost înregistrate în lunile iunie-iulie 2020 în sala de concerte a Ateneului Român.

Proiectul „Bach online“, conceput de Răzvan Georgescu și pus în scenă de un grup de muzicieni ai Filarmonicii „George Enescu“, este „o bucurie într-o lume dezorientată și debusolată“, apreciază compozitorul Dan Dediu. „Salut entuziasmul cu care acest proiect s-a născut și îi urez să câștige mulți susținători, spectatori și diseminatori. Într-o lume în care bătălia pentru public se dă prin programe din ce în ce mai ușurele, mai accesibile și uneori impardonabil de lejere, proiectul Bach online optează pentru profunzime și reflexie. Vom putea trece peste obișnuința de a surfa pe internet și ne vom putea concentra să ascultăm muzica lui Bach? E o provocare pe care acest proiect o lansează. Muzica lui Bach rămâne, cu siguranță, pâinea noastră cea de toate zilele“, subliniază Dan Dediu.

„Toți cei prezenți în acest concert, artiști vocali sau instrumentiști invitați, au simțit că este datoria lor să ofere un mesaj de încurajare prin forța vindecătoare a muzicii de o nespusă frumusețe a Cantorului de la Leipzig. Programul include momente de adâncă reflecție filosofică ce au dorit să construiască o ambianță de consolare, speranță și pace sufletească într-o perioadă incertă și temătoare“, conchide Răzvan Georgescu, unul dintre realizatorii proiectului.

Stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“
Miercuri, 21 octombrie 2020, ora 19.00

Bach online

Membri ai Corului Filarmonicii „George Enescu“

Dirijor: Iosif Ion Prunner

Invitați:

Ion Bogdan Ștefănescu - flaut

Ioana Balașa - flaut

Adrian Petrescu - oboi

Rafael Butaru - vioară

Gabriel Gheorghe - vioară

Eugen Bogdan Popa - violoncel

Simona Săndulescu - orgă

Raluca Enea - clavecin

Soliști:

Cristina Vasilache - soprană

Ștefania Boloș - alto

Georgiana Dumitru - alto

Răzvan Georgescu - bas

---------------

Raluca Enea, Neluța Niculae, Elena Gheorghe – soprane

Simona Oarfă, Sorina Popescu - altiste

Florian Costea, Paul Ghica, Ionuț Popescu - tenori

Cristian Băbuță, Rudolf Cocriș, Marius Nine - bași

Program:

JOHANN SEBASTIAN BACH

  • Coral din Cantata BWV 68
  • Arie din Cantata BMW 36 Coral "Das ist der Vaters wille" din Cantata BWV 73
  • Arie "Ach, bleibe doch, mein liebstes Leben" din Cantata BWV 11
  • Cor "Nimm, wass dein ist, und gehe hin" din Cantata BWV 144
  • Duet "Wir eilen mit schwachen, doch emsigen Schritten" din Cantata BWV 78
  • Cor "Leite mich in deiner Wahrheit" din Cantata BWV 150
  • Recitativ și arie "Der Friede sei mit dir - Welt ade! ich bin dein müde" din Cantata BWV 158
  • Cor "Dein Alter sei wie deine Jugend" din Cantata BWV 71
  • Arie "Schafe können sicher weiden" din Cantata BWV 208
  • Coral "Ich hab Dich einen Augenblick" din Cantata BWV 103
  • Cor "Es war ein wunderlicher Krieg" din Cantata BWV 4
  • Cor "Jesus bleibet meine Freude" din Cantata BWV 147

Prezintă: Prof. univ. dr. Dan Dediu

Realizatorii proiectului: Simona Oarfă Răzvan Georgescu

Tehnician audio-video: Cătălin Duminică

Înregistrările din lunile iunie-iulie 2020 vor putea fi ascultate pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw).

Accesul pe aceste canale online va fi gratuit pentru toți iubitorii muzicii.

***

Rămâneți alături de noi pe canalele:

Siteul Filarmonicii „George Enescu“
Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“
Pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“

Vă dorim vizionare plăcută!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo

O călătorie virtuală magică

Traversăm vremuri grele. Pentru unii chiar vremuri cumplite ori tragice. Lumea este speriată, panicată, izolată, lipsită aparent de iubire şi de apropierea fizică (ce pentru unii contează atât de mult). Ne este teamă să ne atingem, să ne îmbrăţişăm. Şi totuşi, nu trebuie să uităm că suntem oameni, cu o conştiinţă, cu un suflet, cu inimi calde ce bat în fiecare piept. Să nu uităm că dragostea şi solidaritatea sunt cele două aspecte care ne pot salva atât psihic cât şi fizic din cele mai grele încercări şi care ne pot duce mai departe spre un tărâm magic, unde suntem cu adevărat ocrotiţi de toate relele. Unul din mijloacele prin care ne putem face spiritul să continue să trăiască şi să primească hrană este arta. Arta, atât de hulită şi lăudată, în acelaşi timp. Arta, care te ridică, care îţi pune oglinda propriului suflet în faţă, care îţi adresează întrebări mai mult sau mai puţin retorice. Momentele acestea care ne supun răbdarea şi empatia la teste extreme, pot fi trecute mai uş

De-a râsu’-plânsu’

Teatrul Naţional din Bucureşti se mândreşte a fi prima scenă a ţării. Şi, cu cele mai recente premiere ale sale umplând sălile până la refuz, se dovedeşte că este adevărat. De ce? Pentru că repertoriul său cuprinde atât texte consacrate din marea literatură dramatică universală şi românească, dar şi piese noi, ale autorilor contemporani (români şi străini). În plus, numele regizorilor şi al actorilor ce performează pe scena naţionalului bucureştean reprezintă, la rândul lor, garanţii ale calităţii şi, astfel, al succesului. Un asemenea caz îl constituie şi „Noii infractori”, una din recentele premiere desfăşurate pe scena Sălii Mari a teatrului. Textul, semnat de Edna Mazya (unul din cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi jucaţi dramaturgi israelieni din lume), este una din cele mai acide satire sociale actuale. Deşi este prezentată ca fiind o comedie şi deşi publicul râde în hohote în anumite momente-cheie, substratul psiho-social este cu mult mai adânc şi mai însemnat şi rep