Treceți la conținutul principal

Evenimentele online ale săptămânii la Humanitas și Humanitas Fiction


Evenimentele online ale săptămânii la Humanitas și Humanitas Fiction: Cristian Presură în dialog cu Andi Moisescu,  prezentare a noului roman de Maja Lunde, „Istoria apelor” și dezbatere despre ”Extraterestri” cu Jim Al-Khalili, Ada Roseti și Vasile Decu

Întâlnirile online&live organizate de Humanitas și Humanitas Ficțion continuă.

Evenimentele din program pot fi urmărite live pe paginile de Facebook Humanitas sau Facebook Humanitas Fiction, iar înregistrările video și audio ale întâlnirilor vor fi disponibile ulterior pe canalele Youtube Humanitas și Soundcloud Humanitas.

 

MARȚI, 27 OCTOMBRIE, ORA 19.00

Live, lansare și dezbatere „Zoom pe știință/Știința pe zoom“ : Cristian Presură și Andi Moisescu discută despre volumul „Care e diferența dintre un copil și un laptop? O călătorie personală prin religie, fizică și neuroștiințe”.

Într-un interviu pentru Hotnews, fizicianul Cristian Presură spunea că nu e de acord cu perspectiva strict materialistă după care între un copil și un laptop nu e nici o diferență. Politicieni răuvoitori i-au citat trunchiat afirmația, inversând-o și creând în rețelele de socializare o isterie anti-Presură. Această împrejurare a declanșat scrierea cărții de față, mărturie a unui om aflat în căutarea credinței și eșafodaj complex de explicații științifice.

Întâlnirea poate fi urmărită pe pagina de Facebook Humanitas.

 

MIERCURI, 28 OCTOMBRIE, ORA 19.30

Live, lansare : Istoria apelor, un nou roman semnat de Maja Lunde, autoarea bestsellerului Istoria albinelor, care se concentrează de asemenea asupra puterii naturii și a spiritului uman. Participă Dana Pîrvan, Marius Constantinescu și Cristina Stănciulescu. Moderator: Denisa Comanescu, director general Humanitas Fiction. 

În fiordurile înghețate ale Norvegiei de azi, a căror frumusețe sălbatică este mutilată de lăcomia omului, sau în Europa viitorului, deșertificată, devastată de războaiele purtate pentru cea mai prețioasă resursă a vieții, apa este cea care hotărăște destine și reconfigurează harta lumii.

„În acest roman sensibil și plin de suspans se intersectează două povești despre impactul schimbărilor climatice. Ambele, construite cu mare atenție la detalii, sunt tulburătoare, iar Maja Lunde le unește treptat și subtil, cu un mare impact emoțional.“ — Kirkus Reviews

Întâlnirea poate fi urmărită pe pagina de Facebook Humanitas Fiction

 

JOI, 29 OCTOMBRIE, ORA 19.00

Live, lansare și dezbatere „Zoom pe știință/Știința pe zoom“: Fizicianul englez Jim Al-Khalili, editorul volumului „Extratereștrii. Ce ne spune știința despre viața în univers”, în dialog cu cu Ada Roseti și Vasile Decu.      

Există extratereștri? Dacă ar exista, cum ar arăta? Cum ar înțelege ei lumea? Ce ar însemna să intrăm în contact cu ei? Răspunsurile ni le dau specialiștii de top din fiecare domeniu relevant – astronomie, astrofizică, biologie, chimie sau literatura și filmul SF. Oamenii de știință care semnează paginile de față acoperă astfel fiecare aspect al acestui subiect, de la posibilul mod de gândire al formelor de viață inteligente din afara sistemului nostru solar până la psihologia persoanelor care susțin că au fost răpite de ființe venite de pe alte planete, de la vânătoarea semnalelor extraterestre până la identificarea exoplanetelor ce ar putea găzdui viață.

Întâlnirea poate fi urmărită pe pagina de Facebook Humanitas.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo

O călătorie virtuală magică

Traversăm vremuri grele. Pentru unii chiar vremuri cumplite ori tragice. Lumea este speriată, panicată, izolată, lipsită aparent de iubire şi de apropierea fizică (ce pentru unii contează atât de mult). Ne este teamă să ne atingem, să ne îmbrăţişăm. Şi totuşi, nu trebuie să uităm că suntem oameni, cu o conştiinţă, cu un suflet, cu inimi calde ce bat în fiecare piept. Să nu uităm că dragostea şi solidaritatea sunt cele două aspecte care ne pot salva atât psihic cât şi fizic din cele mai grele încercări şi care ne pot duce mai departe spre un tărâm magic, unde suntem cu adevărat ocrotiţi de toate relele. Unul din mijloacele prin care ne putem face spiritul să continue să trăiască şi să primească hrană este arta. Arta, atât de hulită şi lăudată, în acelaşi timp. Arta, care te ridică, care îţi pune oglinda propriului suflet în faţă, care îţi adresează întrebări mai mult sau mai puţin retorice. Momentele acestea care ne supun răbdarea şi empatia la teste extreme, pot fi trecute mai uş

De-a râsu’-plânsu’

Teatrul Naţional din Bucureşti se mândreşte a fi prima scenă a ţării. Şi, cu cele mai recente premiere ale sale umplând sălile până la refuz, se dovedeşte că este adevărat. De ce? Pentru că repertoriul său cuprinde atât texte consacrate din marea literatură dramatică universală şi românească, dar şi piese noi, ale autorilor contemporani (români şi străini). În plus, numele regizorilor şi al actorilor ce performează pe scena naţionalului bucureştean reprezintă, la rândul lor, garanţii ale calităţii şi, astfel, al succesului. Un asemenea caz îl constituie şi „Noii infractori”, una din recentele premiere desfăşurate pe scena Sălii Mari a teatrului. Textul, semnat de Edna Mazya (unul din cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi jucaţi dramaturgi israelieni din lume), este una din cele mai acide satire sociale actuale. Deşi este prezentată ca fiind o comedie şi deşi publicul râde în hohote în anumite momente-cheie, substratul psiho-social este cu mult mai adânc şi mai însemnat şi rep