Treceți la conținutul principal

Program integral Mozart, transmis live, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”



Joi, 22 octombrie 2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Lior Shambadal, va susține, de la ora 19.00, un program integral semnat de Wolfgang Amadeus Mozart, în regim live, în cadrul stagiunii online. Concertul este transmis în direct, fără spectatori, din Sala mare a Ateneului Român, pe canalele online ale instituției. Programul Mozart este alcătuit din Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KV App.56 (completare de Philip Wilby), cu violonistul Florin Croitoru şi pianistul Cristian Niculescu în ipostază solistică, Motetul în re major, Ave Verum Corpus, KV618, Missa în do major, KV220. Corul Filarmonicii „George Enescu” este pregătit de Iosif Ion Prunner. „Va fi o premieră cu Missa în do major KV220, alături de cunoscutul dirijor Lior Shambadal. De asemenea, va fi interpretat în premieră la Ateneu, Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră”, subliniază dirijorul Iosif Ion Prunner.

„Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KV App. 56 este o lucrare reconstruită de compozitorul şi muzicologul britanic Philip Wilby, din care Mozart a conceput un fragment de 120 de măsuri din partea întâi. Philip Wilby a finalizat această primă mişcare, iar pentru următoarele două a ales să orchestreze secţiunile similare dintr-o lucrare din aceeaşi perioadă, şi anume Sonata pentru pian şi vioară în re major, KV 306, apreciind că aceasta din urmă pare să fi fost compusă pe scheletul concertului neterminat“, explică muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.


Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”

Dirijor
LIOR SHAMBADAL

Solişti
FLORIN CROITORU
CRISTIAN NICULESCU

Program

Wolfgang Amadeus Mozart

  • Concert în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KVApp.56 (completare de Philip Wilby)
  • Motet în re major, Ave Verum Corpus, KV618
  • Missa în do major, KV220

Dirijorul corului
IOSIF ION PRUNNER

Concertul transmis live de pe scena Ateneului Român va putea fi ascultat pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw).

***

Lior Shambadal

Născut la Tel Aviv în 1950, Lior Shambadal a studiat în oraşul natal violă, trombon, compoziţie (cu Sergiu Natra) şi dirijat. A continuat la Mozarteum Salzburg, unde a lucrat cu Carl Melles. S-a stabilit apoi la Viena şi a fost îndrumat de dirijori de renume: Hans Swarowsky, Carlo Maria Giulini, Igor Markevitch, Sergiu Celibidache, Franco Ferrara. Şi-a extins studiile şi asupra altor domenii, precum muzica electronică şi compoziţia, cu Witold Lutoslawski şi Henri Dutilleux, şi fenomenologia muzicală, la Universitatea "Johannes Gutenberg" din Mainz. Compozitor prolific, Lior Shambadal are o creaţie ce cuprinde cu precădere muzică de cameră şi lucrări simfonice. Dirijor principal la Berliner Symphoniker timp de 22 de ani (1997-2019), are o carieră bogată în angajamente ca director muzical şi dirijor invitat în Europa, Asia, Israel şi pe continentul american. În cele peste două decenii la pupitrul Berliner Symphoniker, a dirijat renumita orchestră berlineză în numeroase concerte la Berlin Philharmonie şi la Konzert Haus, precum şi în turnee în Japonia, China, Coreea, Italia, Spania, Irlanda, Anglia, Franţa, Germania.

În 2009-2010 a fost director muzical la Orquesta Filarmónica de Bogotá din Colombia, alături de care a realizat turnee în China şi în Itali. În 1980, Lior Shambadal a devenit dirijor principal la Haifa Symphony Orchestra, iar între 1986 şi 1993 a dirijat Kibbutz Chamber Orchestra Tel Aviv, cu numeroase turnee europene. Între 2000 şi 2003 a condus Orchestra Simfonică Radio din Ljubljana. Fondator al ansamblului Musica Nova din Tel Aviv, Lior Shambadal de asemenea a condus formaţia Mendelssohn Players din Berlin. Repertoriul său în genul operei cuprinde peste 40 de titluri din literatura consacrată (germană, italiană, franceză, rusă, engleză), precum şi prime audiţii absolute, dintre care se pot menţiona “Gesualdo” de Franz Hummel şi “Kirisk” de Magret Wolf, cu un libret de D. Aitmatow. Din 1993 şi până în 2000 a deţinut postul de director general muzical la Pfalztheater Kaiserslautern, realizând peste 400 de spectacole, inclusiv cu ocazia inaugurării noii clădiri a operei. Alte apariţii pe scenele teatrului liric îl regăsesc pe Lior Shambadal în Canada (Ontario Opera), Israel (New Israeli Opera şi Kibbutz Chamber Orchestra) şi Rusia (Teatrul Bolşoi din Moscova). Lior Shambadal susţine frecvent cursuri de măiestrie de dirijat şi de interpretare de lied, în Berlin, Vicenza, Roma, Imola, Pescara, în Republica Cehă şi în America de Sud.

***

Violonistul Florin Croitoru s-a lansat într-o carieră de succes pe plan internaţional în urma debutului său ca solist cu Orchestra Filarmonicii din Viena sub bagheta lui Christoph von Dohnanyi, când a fost elogiat de presa austriacă drept „un solist fenomenal”. S-a format sub îndrumarea unor pedagogi din România, fiind discipolul maestrului Ştefan Gheorghiu şi a urmat cursurile de măiestrie ale profesorilor Erick Friedman, Herman Krebbers şi Jacques Ghestem, Eduard Schmieder, Victor Danchenko. Este deţinătorul a 11 premii la concursuri internaţionale de vioară, în 1992 fiind laureatul concursului „Fritz Kreisler” de la Viena. A susţinut numeroase concerte şi recitaluri pretutindeni în lume. Interpretările sale au fost transmise în difuzări live la diferite posturi de radio şi TV din SUA, Ungaria, Italia, Franţa, Austria, Japonia, Irlanda, Islanda, Suedia, Polonia, Norvegia, Marea Britanie, România. De asemenea, are numeroase înregistrări pe CD cu majoritatea lucrărilor din literatura pentru vioară. Are în repertoriu piese din cele mai diverse epoci stilistice, de la preclasic la muzică contemporană, precum şi câteva programe rare de recital, cum sunt „Nicolo Paganini - 24 de Capricii pentru vioară solo”, „Fritz Kreisler - Universul miniaturilor”, „Virtuozitatea violonistică”, „Florin Croitoru cântă propriile transcripţii şi compoziţii originale”. În 2013, Florin Croitoru a publicat în premieră mondială două albume de transcripţii pentru vioară solo, realizate după unele dintre cele mai frumoase şi dificile piese de virtuozitate compuse pentru pian (www.maximumpublishinghouse.webs.com). Pe lângă activitatea concertistică în turnee în străinătate, începând cu anul 1999 solistul desfăşoară o bogată activitate pedagogică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2003, prin susţinerea tezei de doctorat, s-a materializat cercetarea sa în ceea ce priveşte o nouă metodă de predare a viorii. Ca rezultat, studenţii săi au fost premiaţi la diferite concursuri naţionale şi internaţionale de vioară. De asemenea, Florin Croitoru este invitat ca membru în juriu la concursuri internaţionale.

***

Pianistul Cristian Niculescu desfăşoară o bogată activitate concertistică în săli de prestigiu precum Philharmonie Berlin, Gasteig München, Konzerthaus Berlin, Deutsche Oper Berlin, studiourile de concerte ale Radioului Danez din Copenhaga sau de la Norddeutscher Rundfunk Hamburg, în Franţa, Anglia, Italia, Danemarca, Norvegia, Austria, Japonia şi în SUA. A studiat la Bucureşti cu Cristina Georgescu şi cu Sandu Sandrin şi la Berlin, la Hochschule der Künste, cu Hans Leygraf şi Georg Sava. În perioada 1994-1999 a urmat cursuri de măiestrie cu Dmitri Bashkirov la Salzburg şi la Madrid. A debutat ca solist cu Orchestra Naţională Radio din Bucureşti în 1987 şi în recital la Ateneul Român în 1988; a concertat cu numeroase orchestre din România: Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj sub bagheta maestrului Emil Simon, iar după anul 1999 cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională şi cu Orchestra de Cameră Radio şi cu toate orchestrele filarmonicilor din România. În străinătate este invitat să colaboreze atât ca solist, cât şi în cadrul serilor de muzică de cameră organizate de Cleveland Chamber Symphony, Berliner Philharmoniker, Berliner Sinfonie-Orchester, Norddeutscher-Rundfunk Orchester Hamburg, Brandenburgische Philharmonie Potsdam, Münchner Philharmoniker şi Deutsches Symphony Orchestra Berlin. A fost invitat la renumite festivaluri internaţionale: în Germania la Berliner Festspielen, Musik-Bienale für Zeitgenössische Musik Berlin, Hamburger Musikfest, Nürnberger Tage Neuer Musik, Potsdamer Musikfestspielen, Festivalurile de la Schloss Honhardt şi Schloss Glienicke; în Norvegia la Festivalul Internaţional „Grieg” şi Festivalul de muzică nouă „Autunale” din Bergen; în Danemarca la Festivalurile internaţionale Sobygard, Skagen şi Vendsyssel Festival; în Austria, în cadrul Academiei de vară Mozarteum de la Salzburg; în România, la Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti 2000, 2001 şi 2005), Festivalul Internaţional „George Enescu” Bucureşti, Festivalul „Classic Openair am Gendarmenmarkt” Berlin.

***

Rămâneți alături de noi pe canalele:

Siteul Filarmonicii „George Enescu“
Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“
Pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“

Vă dorim vizionare plăcută!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...

Cele mai vândute cărți Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior publicate în 2020

  TOP EDITURA HUMANITAS 2020 1. Gabriel Liiceanu,  Isus al meu 2. Marcus Aurelius,  Gânduri despre sine însuși 3. Radu Paraschivescu,  Recviem vesel pentru tata 4. Tatiana Niculescu,  Seducătorul domn Nae 5. Mircea Cărtărescu,  Creionul de tâmplărie 6. Manfred Spitzer,  Demența digitală 7. Ioana Pârvulescu,  Prevestirea 8. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu,  Despre destin 9. Radu Paraschivescu,  Vitrina cu șarlatani 10. Cristian Presură,  Care e diferența dintre un copil și un laptop? 11. Reza Aslan,  Dumnezeu, o istorie umană 12. Héctor García (Kirai), Francesc Miralles,  Ichigo-Ichie • TOP EDITURA HUMANITAS FICTION 2020 1. Guzel Iahina,  Copiii de pe Volga 2. Heather Morris,  Călătoria Cilkăi 3. Hiro Arikawa,  Memoriile unui motan călător 4. Isabel Allende,  O lungă petală de mare 5. Eric-Emmanuel Schmitt,  Félix și izvorul invizibil 6. Isabel Allende,  Ce vrem noi, femeile? 7. Anuradha Roy,...