Treceți la conținutul principal

Lansarea volumului Ce vrem noi, femeile? de Isabel Allende

În premieră internațională, alături de ediția în limba spaniolă, ediția în limba română a noului volum de memorii al îndrăgitei scriitoare Isabel Allende, Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viaţa lungă şi ursitoarele bune, a apărut de curând la Editura Humanitas Fiction.

  •  
Urmăriți lansarea live, pe Facebook, duminică, 22 noiembrie, de la ora 17.00. Participă: Mihaela Miroiu, Andreea Esca și Denisa Comănescu.

Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe canalul YouTube Humanitas.
  •  
 Ce vrem noi, femeile?
 
Isabel Allende plonjează în adâncurile memoriei și ne oferă o carte emoționantă, îmbibată de umorul său caracteristic, despre relația cu feminismul și condiția de femeie, o pledoarie pentru viața care trebuie trăită, simțită și savurată cu deplină intensitate.
  •  
Mesaj pentru cititorii români
Urmărește mesajul lui Isabel Allende pentru cititorii români
  •  
Volumul Ce vrem noi, femeile? de Isabel Allende este recomandat de AListMagazine by Andreea Esca și de Digi FM.
  •  
„Isabel Allende, acest izvor nesecat de joie de vivre, ne-a scris încă o carte dezarmant de frumoasă și de sinceră, numită Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viața lungă și ursitoarele bune. Fiindcă așa este ea, Isabel cea care se scrie, Isabel cea care ne scrie.
Isabel, cea care însetează după libertate, dar nu doar pentru sine, ci pentru toate femeile acestei lumi. Căci dependența și docilitatea împuținează, țin femeile în chingile limitării forței minții, sensibilității și creativității, a putinței lor de a exista autentic în lume. Le țin temătoare, undeva la marginea istoriei. Însă dacă își rup împreună chingile dependenței, «ele vor schimba natura puterii, în loc ca puterea să schimbe natura lor».
Isabel, cea care alină și dă speranță, știe cât de crunt de departe de libertate sunt cele și cei care trăiesc traume greu de imaginat. Și atunci împarte roadele marelui ei succes cu fetițe din India, cu femei din Nepal, cu refugiații din dictaturi și războaie. Isabel, cea care iubește, crede că dragostea, la 78 de ani, nu este cu nimic altfel decât cea de la 18 ani. Numai că acum se află sub imperiul urgenței. Nu mai e timp de pierdut. Căci, până la urmă, nici măcar noi, femeile, nu suntem niciodată atât de bătrâne, încât să nu întinerim.
Isabel, cea care spune în fiecare dimineață Da! zilei care vine, soarbe zorile cu nesaț, privind cu bucurie în urmă: «Sunt liberă. Nu am de dovedit nimic nimănui». Dar o face asumându-și până la capăt cele două surse care îi hrănesc ființa: scrisul și sentimentele.“ — MIHAELA MIROIU
  •  
ISABEL ALLENDE: 25 de cărți publicate, traduceri în peste 40 de limbi; peste 74 de milioane de exemplare vândute; 15 doctorate onorifice; peste 60 de premii în peste 15 țări; 3 filme de succes și un serial realizate după romanele sale. În 2018 a primit, în cadrul National Book Awards, Medal for Distinguished Contribution to American Letters, fiind prima personalitate scriitoricească de limbă spaniolă căreia i se acordă această distincție.
  •  
ISABEL ALLENDE, CE VREM NOI, FEMEILE?
Editura Humanitas Fiction, serie de autor
Traducere de Cornelia Rădulescu
Format 13x20 cm, 200 pagini

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lansarea romanului Istoria apelor semnat de Maja Lunde, autoarea bestsellerului Istoria albinelor

Hipnotic, emoționant, inspirator,  Istoria apelor , un nou roman semnat de Maja Lunde, marea revelație a literaturii norvegiene, a apărut în această toamnă în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Ivonei Berceanu. Asemenea bestsellerului internațional  Istoria albinelor ,  Istoria apelor  se concentrează asupra puterii naturii și a spiritului uman.   •   Urmăriți lansarea live, pe Facebook , miercuri 28 octombrie, de la ora 19.30. Participă: Dana Pîrvan, Cristina Stănciulescu, Marius Constantinescu. Moderator: Denisa Comănescu. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe  canalul YouTube Humanitas .   •   În fiordurile înghețate ale Norvegiei de azi, a căror frumusețe sălbatică este mutilată de lăcomia omului, sau în Europa viitorului, deșertificată, devastată de războaiele purtate pentru cea mai prețioasă resursă a vieții, apa este cea care hotărăște destine și reconfigurează harta lumii. 2017. Signe a crescut în Norvegia, într-un peisa

"Sorry", online live de la Teatrul Bulandra!

Bulandra continuă seria difuzărilor în regim live streaming. 📆 În această seară, de la ora 19.00, SORRY de Aleksandr Galin, în regia lui Yuri Kordonsky. O tulburătoare poveste de dragoste, o reîntâlnire după 20 de ani, în care speranţele şi deziluziile lasă loc unui dialog de un dramatism consistent, într-o Rusie ce anulează orice formă de libertate. 🎭 Distribuţia: Mariana Mihuț (Inna Rassadina) Ion Caramitru (Iuri Zvonariov) 🎭 Scenografia: Nina Brumuşilă 📷 Fotografii de Cosmin Ardeleanu ______________________ 🎤 Yuri Kordonsky: ”Iubesc oamenii. Iubesc viaţa, şi în frumuseţe, şi în urâţenie. Există o parte frumoasă a vieţii, clipa care trece. Faptul că ea trece, asta o face frumoasă. Cred că şi de asta teatrul e viu. Teatrul e clipa care trece. La film, poţi să vezi aceeaşi imagine o dată, de două ori, de o sută de ori, asculţi muzică şi poţi să repeţi aceeaşi piesă, dar la teatru, clipa nu se repetă niciodată. Stai în sală, vezi ceva şi realizezi că nu se va mai repeta nicio

Tandreţea magnoliilor de oţel

Robert Harling. Poate numele nu vă spune prea multe. „Steel Magnolias” („Magnolii de oţel”). Deja sună cunoscut, nu? Este titlul piesei de teatru scrisă de dramaturgul american şi adaptată de nenumărate ori pentru marele ecran, televiziune şi radio. De ce a avut un asemenea succes acest text? Nu este oare doar o poveste ca oricare alta? Poate da, poate nu... Pentru că ceea ce reuşeşte Robert Harling să facă este mai mult decât să nareze întâmplări obişnuite din viaţa unor femei din Louisiana. El vorbeşte despre cu totul altceva în piesa lui, aducând în prim-plan transformările prin care trece orice femeie, în momentul când este pusă faţă în faţă cu fapte de viaţă. Dramaturgul reuşeşte, astfel, să contureze portretele puternice ale unor femei (mame, bunici, soţii şi, cel mai important, prietene) care devin caractere general valabile în orice timp, în orice spaţiu social-cultural, şi care demonstrează că feminitatea poate să împletească puterea de oţel cu tandreţea şi delicateţea florilo