Treceți la conținutul principal

Lansare de carte #online: „Casa germană“ de Annette Hess- miercuri, 11 noiembrie, ora 19.30



Miercuri, 11 noiembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Casa Germană de Annette Hess,recent apărută în colecția „Raftul Denisei“ – traducere din germană semnată de Daniela Ștefănescu – o reconstrucție importantă a Procesului Auschwitz de la Frankfurt ,o frescă a sentimentelor de vinovăție din Germania de după cel de-Al Doilea Război Mondial în fața unui trecut înspăimântător, văzută prin ochii unei tinere translatoare din polonă: Eva Bruhns.

Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Simona Kessler, agent literar și Adrian Lăcătuș, decan al Facultății de Litere din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Evenimentul va fi difuzat pe pagina de noastră de Facebook – Humanitas Fiction – și pe #HumanitasYouTube: https://bit.ly/Humanitas-YouTube. Înregistrările audio vor fi ulterior disponibile pe #HumanitasSoundcloud: https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud.

Urmărește mesajul scriitoarei Annette Hess pentru cititorii români cu ocazia publicării romanului „Casa Germană“ în colecția „Raftul Denisei“ aici.
Romanul de debut al strălucitei scenariste Annette Hess s-a impus printre cele mai apreciate cărți ale anului 2018 publicate în Germania. Bestseller internațional, este tradus în peste douăzeci și cinci de țări. Abordând cea mai dificilă parte a istoriei germane din secolul XX, captivează prin actualitatea temei, prin dozajul fin între saga de familie și desfășurarea primului eveniment major care a adus la cunoștința lumii ororile naziștilor, prin limbajul precis, elegant și subtil în redarea atmosferei intense ce se menține de la prima la ultima pagină.
Plasat în timpul procesului Auschwitz de la Frankfurt din 1963, romanul lui Annette Hess o are ca eroină pe tânăra translatoare din polonă Eva Bruhns, prinsă între așteptările sociale și familiale și conștientizarea adevărurilor sumbre ale trecutului națiunii ei. Pe măsură ce se implică în acest proces al crimelor de război, în care atrocitățile ies la suprafață, Eva face descoperiri zguduitoare legate de propria familie, a cărei regulă de aur ținea de tăcere și uitare. „Cu povestea tinerei translatoare Eva Bruhns, scriitoarea Annette Hess face istoria contemporană tangibilă, o umple de viață. Iar numele Annette Hess este garanția unei calități excepționale.“ – Spiegel Online
Annette Hess s-a născut la Hanovra pe 18 ianuarie 1967 și trăiește în prezent în Saxonia Inferioară. A studiat inițial pictura și designul interior, iar ulterior scrierea scenică la Universitatea de Arte din Berlin. A lucrat ca ziaristă și asistentă de programe și de regie, înainte de a se lansa într-o carieră de succes ca scenaristă. Serialele sale de televiziune Weissensee, Ku’damm 56 și Ku’damm 59, apreciate de critici, sunt foarte populare și au avut un rol important în revitalizarea televiziunii germane. Ca scenaristă a primit numeroase premii: Premiul Grimme, Premiul Frankfurt al autorilor, Premiul german de televiziune pentru cel mai bun scenariu etc. „Dacă vrei să afli ceva despre sufletul german, poți să scotocești prin arhive, să vorbești cu martori contemporani sau… să urmărești seriale de Annette Hess“, scria Kester Schlenz în Stern. Casa germană (Deutsches Haus; Humanitas Fiction, 2020) este primul ei roman, devenit bestseller internațional. Încă înainte de apariția cărții, în septembrie 2018, drepturile de traducere erau vândute în cincisprezece țări, în 2020 ajungând la peste douăzeci și cinci. Casa germană s-a aflat atât în topurile de vânzări, cât și în topurile celor mai bune romane publicate în Germania și în multe alte țări, printre care S.U.A., Italia, Spania, Serbia, Brazilia etc. Din 2019, Annette Hess poate fi urmărită în talkshow-ul lunar despre seriale Seriös – Das Serienquartett, emisiune difuzată pe canalul de televiziune One.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Când războiul întâlnește entertainment-ul

  39 de trepte , de John Buchan Editura Crime Scene Press, București, 2018 Traducere: Raluca Ștefan Cele două războaie mondiale formează subiectul multor volume, fie de dragoste, filosofice, polițiste, de război în sine sau de spionaj. Acest gen din urmă a făcut furori încă de la apariția sa, căci combină descrierile teribile de pe front cu misterul ce înconjoară o asemenea temă, rezultând în multe realizări literare de valoare, care au reușit să îmbine de minune entertainment -ul de calitate cu beletristica. Și nu puțini au fost cei care au parcurs romanele din acest gen. Ceea ce poate că nu multă lume știe este că spionajul a devenit parte a subiectelor din cărți nu cu foarte mult timp în urmă, iar unul dintre autorii deschizători de drum într-ale acestui domeniu a fost John Buchan, cel care cu umorul fin britanic și cu spiritul ascuțit a dat posterității un micuț, dar plin de avânt și entuziasm volum – 39 de trepte . Coperta din spate a editării de la Crime Scene Press cit...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...