Treceți la conținutul principal

Cele mai vândute cărți Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior publicate în 2020

 

Cele mai vândute cărți ale Editurii Humanitas în 2020
TOP EDITURA HUMANITAS 2020
1. Gabriel Liiceanu, Isus al meu
2. Marcus Aurelius, Gânduri despre sine însuși
3. Radu Paraschivescu, Recviem vesel pentru tata
4. Tatiana Niculescu, Seducătorul domn Nae
5. Mircea Cărtărescu, Creionul de tâmplărie
6. Manfred Spitzer, Demența digitală
7. Ioana Pârvulescu, Prevestirea
8. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Despre destin
9. Radu Paraschivescu, Vitrina cu șarlatani
10. Cristian Presură, Care e diferența dintre un copil și un laptop?
11. Reza Aslan, Dumnezeu, o istorie umană
12. Héctor García (Kirai), Francesc Miralles, Ichigo-Ichie
Cele mai vândute cărți ale Editurii Humanitas Fiction în 2020
TOP EDITURA HUMANITAS FICTION 2020
1. Guzel Iahina, Copiii de pe Volga
2. Heather Morris, Călătoria Cilkăi
3. Hiro Arikawa, Memoriile unui motan călător
4. Isabel Allende, O lungă petală de mare
5. Eric-Emmanuel Schmitt, Félix și izvorul invizibil
6. Isabel Allende, Ce vrem noi, femeile?
7. Anuradha Roy, Toate viețile pe care nu le-am trăit
8. Lisa Strømme, Doamna Nobel
9. Lorenzo Marone, Mâine poate am să rămân
10. Holly Ringland, Florile pierdute ale lui Alice Hart
11. Melanie Benjamin, Femei de Oscar
12. Maja Lunde, Istoria apelor
Cele mai vândute cărți Humanitas Junior în 2020
TOP HUMANITAS JUNIOR 2020
Humanitas vă urează lecturi plăcute și folositoare în 2021!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Loggia cu filme - Frumoasa nebunie a iubirilor de-odinioară

  Lady L , coproducție 1965 Regie: Sir Peter Ustinov Distribuție: Sophia Loren, Paul Newman, Sir David Niven, Philippe Noiret   Perioada ante- și post-belică m-a fascinat încă din fragedă pruncie. Îi mulțumesc pentru această iubire de frumos și de altădată dragii mele bunici materne, Ileana Cârstea, care încă de la vârste foarte mici mi-a povestit cu un talent de povestitor hâtru aparte nenumărate pățanii prin care a trecut în copilărie și tinerețe, precum și istorioare legate de părinții și bunicii ei. Toate aceste narațiuni fermecătoare le port cu mine în suflet mereu și mă întorc la ele de fiecare dată când vreau să rememorez frânturi din vremurile de odinioară, când lumea era mai relaxată, mai voioasă, poate chiar mai fericită. Sigur că adeseori, în poveștile reale ale bunicii se strecurau picanterii, vorbe și întâmplări deocheate, dar care ar fi farmecul lor fără aceste condimente atât de necesare? Nu, nu e vorba de vulgaritate ieftină, ba chiar gratuită. Dimpotri...

Richard Wagner – Opera și specificul muzicii (II)

Continuând pe firul istoric al operei universale, Wagner subliniază faptul că aceasta nu este o creaţie populară prin faptul că ea nu s-a născut din manifestări de acest gen – din spectacolele medievale, în speţă – tipul de teatru unde cuvântul şi muzica creeau o unitate naturală şi normală. Opera a apărut, aşa cum s-a mai menţionat, la Curţile nobililor şi, în special, la cele italiene; Italia fiind, aşa cum scrie compozitorul, „singura ţară importantă din cultura europeană unde teatrul nu a dobândit nicio semnificaţie reprezentativă” [1] . Bineînţeles, teatrul neavând o pondere atât de mare în zona italiană, poporul fiind, de asemenea, unul cu mari aplecări spre muzică, cuvântul rostit, textul din operele de început trece pe un plan secundar, importantă fiind muzica – o muzică, însă, fără mare profunzime, folosită doar pentru distracţia, plăcerea şi amuzamentul auditoriului nobil. Din păcate, observă Wagner, de-a lungul timpului, acest procedeu nu s-a schimbat aproape deloc, compozit...

Alina Tofan: „Pandemia mi-a demonstrat că atunci când ești bine tu cu tine, după ce ai muncit și ai visat, e timpul să respiri și să lași lucrurile să se întâmple”

Pandemia. O situație care ne-a schimbat tuturor existența, modalitatea de a privi viața, de a comunica și de a interacționa cu cei din jurul nostru, fie că este vorba de prieteni, rude, părinți, copii sau, pur și simplu, străini. În toată această perioadă ne-am izolat, ne-am autoizolat, am fugit de orice contact social care ne-ar fi putut pune viețile în pericol. Am încercat, totodată, să nu renunțăm cu totul și cu totul la comunicare și la o viață socială măcar în mediul online. Nici arta nu a fost ocrotită – și nu mă refer doar la România, ci la întreg mapamondul. Actori, muzicieni, performeri, artiști, toți au trebuit să se „mute” în zona virtuală, pentru a mai spera la o viitoare viață creativă. Tinerii reprezentanți ai artei scenice românești au fost extrem de vocali și prezenți pe diverse canale sociale. Alții chiar și-au luat inima în dinți și au dat dovadă de un curaj vecin cu nebunia, alegând să meargă înainte, să comunice, să atingă alți oameni (mai mult sau mai puțin metafor...